CENTRUL PENTRU COMBATEREA ANTIROMÂNISMULUI
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!!!

Un raport recent al experţilor europeni, atrage atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracţionării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate. În concluzie experţii propun Parlamentului European adoptarea de urgenţă a unei directive pentru activitatea de minerit şi reviziuirea altor directive cu referire la apă, depozitarea deşeurilor din minerit, zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea riscului de accidente şi bilantul de mediu, care au o aplicabilitate directă în acest domeniu.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
  
 
                       

 

  • Cercetarea arata ca fracturarea diminueaza industria laptelui din statul Pennsylvania

    In timpul expansiunii fracturarii (2007-2011) cele mai forate districte au resimtit o pierdere de 30% a numarului de vaci de lapte in comparatie cu o pierdere de 3% in districtele cu mai putin de 100 de puturi. Productia de lapte a scazut cu 23 de procente in districtele excesiv forate si cu 1% in districtele cu mai putin de 100 de puturi.

  • Chevron se impotmoleste la Bacesti!

    Comuna Bacesti spune NU fracturarii hidraulice. Miercuri 24 aprilie la ora 3, miting de protest impotriva exploatarii. Organizatori : Grupul De Initiativa Si Actiune Bacesti. Protestul Se Va Desfasura In Gradina Publica a Comunei Bacesti Judetul Vaslui.
    Eveniment pe facebook: https://www.facebook.com/events/361768850599665/

  • Discutie initiata de Grupul de initiativa de la Barlad despre gazele de sist si fracturarea hidraulica in Pennsylvania, cu dl Douglas Shields, presedintele Consiliului local din Pittsburgh in 2010, cand s-a interzis forarea in Pittsburgh

    Duminica 24 martie 2013, Barlad- Pittsburgh

    Douglas Shield: Daca mergi pe internet, poti sa gasesti accident dupa accident, problema dupa problema. Acum in Colorado au avut accident, am avut scapari de metan, am avut contaminarea apei, accidente industriale si asmd.   Acestea toate nu sunt fara riscuri. Daca va plac riscurile, dati drumul la exploatare! Daca vreti sa riscati sa pierdeti sursele de apa, daca vreti sa riscati sanatatea copiilor vostri cu tulburari endocrine produse de chimicale precum benzen, toluene, xialina, ethobenzen, atunci aceasta e metoda!   Dar mai bine faceti acest lucru cu ochii deschisi, intelegand riscurile. Dar este incorect daca vi se impun aceste riscuri de catre altcineva. Avem o obligatie, ca oameni, sa ne folosim mintea, si sa nu fim atat de creduli.

  • Doctori, avocati de sanatate publica si rezidenti din Pennsylvania cer comisarului pentru sanatate din New York sa ia in considerare impactul fracturarii hidraulice asupra sanatatii

    25 martie 2013
    Subsemnații: medici, avocați de sănătate publică, lideri locali și rezidenți din Pennsylvania, împărtășesc viziunea dvs că îngrijirea sănătății reprezinta un ecosistem- subiectul conferinteipe care ar fi trebuit sa o tineti astazi, dar care s-a anulat. Privati de orice preocupare care s-ar putea compara cu cea aratata de către guvernatorul de New York și de dvs, noi ne aflam într-ostare de criză, atacati puternic de industria de foraje de gaze neconvenționale. Nestiuti sau ignorati, suferim efectele asupra sanatatii cauzate de produse chimice organice volatile, explozii, incendii, apa contaminata, poluanți atmosferici periculosi, evacuari și multe altele. Ne-am dori ca vocile noastre sa se faca auzite astăzi, cand vizitati statul nostru. Pentru inceput, avem trei rugaminti.

  • Ordonanta de interzicere a explorarii si exploatarii gazelor de sist din Pittsburgh

    In 2010 Pittsburgh a fost primul oras din SUA care a emis o ordonanta de consiliu local (votata de noua consilieri din noua) prin care se interzice extragerea gazelor de sist in perimetrul intravilan. Dupa Pittsburgh multe orase au luat exemplu.
    Redam traducerea ordonantei in romana.

  • "MARTURIA UNEI FAMILII A CAREI CASA DE VIS A FOST TRANSFORMATA INTR-UN COSMAR IN URMA EXTRACTIEI DE GAZE"

     29 martie 2013
    O baltoaca de-a lungul drumului in regiunea de sud a zonei Fayette a aparut natural, ca o fantana arteziana, dar nu e o baltoaca termala.

    David Hadley i-a declarat lui Jim Parson, reporterul de la Action News, ca nu-si aduce aminte cu exactitate cand a observat-o prima data, "dar o vedem fierband de cativa ani.", spune el.

    Cam in aceeasi perioada, puturi de gaz au fost forate pe proprietatea lui Hadley. Acesta l-a invitat pe reporter sa faca ceea ce a facut si el, cand a vazut cum fierbe balta: si anume sa aprinda o bricheta.

      " Apa aceasta chiar arde?" l-a intrebat reporterul pe dl. Hadley.

    Cand dl. Hadley a pus o palnie in apa, flacara a ramas aprinsa. "Caii obisnuiau sa bea apa din aceasta balta, ca si caprioarele si ratonii. Toate aceste animale au disparut si nici un animal nu mai bea din ea. Nu mai e nici o urma de viata in jurul acestei balti", a declarat Hadley.

  • 28 martie 2013: Poate conviețui fracturarea hidraulică cu agricultura în cel mai mare stat agricol al Americii? Avântul metodei fracturării hidraulice impulsionează exploatarea apei nepotabile

    În state ca Pennsylvania, Colorado și Ohio animalele erbivore s-au îmbolnăvit și au murit după ce au băut scurgerile în urma fracturării hidraulice și apa din puțurile de lângă operațiunile de fracking - adesea, principala sursă de apă a fermelor. Au fost otrăvite cu aproape de toate, de la arsenic, propan și cobalt, până la cobalt și uraniu și radiu. Iar frecvența descoperirii de carne infestată în urma activităților de fracking, precum și de produse lactate și alte alimente pe piață încă trebuie studiată cu atenție. (În articolul său recent pentru Nation, intitulat „Fracturarea surselor noastre de hrană”, reportera Elizabeth Royte a descoperit mai multe întrebări decât răspunsuri). Pentru fermierii din California, pierderea unor sute de mii de hectare de apă din districte înseamnă o creștere a prețurilor și mai puține parcele destinate tufișurilor de fistic și migdale, viței de vie și câmpurilor de lucernă ce necesită irigare intensivă, roșiilor și porumbului, ce vor fi plantate, probabil, fără a crește suprafața sau ogoarele necultivate în acest an.

     

  • Actiune GISCB la Bacesti, judetul Vaslui, pe 5 aprilie 2013

    Ieri, 05 aprilie 2013, la Băceşti, în sala amenajată ad-hoc a Centrului de Asistenţă Medico-Socială, a avut loc repriza a 3-a din meciul GISCB - Chevron. Din partea "oaspeţilor" dl. Cosmin Ghiţă însoţit de 4 specialişti în foraje şi geologie, din partea "gazdelor" o parte din membrii Grupului de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene. Nu, nu am greşit, noi reprezentăm "gazdele" pt. că localnicii, gazdele evenimentului, au jucat rolul spectatorilor, la fel ca şi în reprizele anterioare de la Vaslui.
    Au fost prezenţi şi locuitori din Păltiniş, sat al comunei Băceşti, unul din cele 3 vizate pentru amplasarea sondelor de explorare, dar aceştia au manifestat la poartă întrucât nu li s-a permis accesul în sală. În timp ce înăuntru se prezenta proiectul Chevron iar GISCB prezenta cealaltă faţetă a proiectului, afară era adevăratul protest, al oamenilor locului, cei mai importanţi în această derulare, cei care vor avea de suferit când sonda va fi în "ograda" lor.
    Prezentarea, deschisă de dl. Gheorghe Orbu, angajat Chevron, a fost asemănătoare cu cele anterioare în care ni s-au prezentat "binefacerile" aduse de industria gazelor de şist în judeţul nostru. S-a pus accentul pe tehnologie, pe faptul că este nevoie de gaze pentru a resuscita piaţa muncii, în mare suferinţă în zona noastră, pe siguranţa şi modul curat în care firma Chevron, care încearcă să stabilească un standard de eficienţă în domeniu, va face lucrările şi cum va colabora cu autorităţile locale şi oamenii din zonă. Evident că membrii GISCB nu au putut răbda în tăcere încercarea de manipulare a celor 5 chevron-işti şi au intervenit cu întrebări şi observaţii, punându-i de multe ori în dificultate pe aceştia. De remarcat că, de la o etapă la alta, componenţii echipei "adverse" încearcă să lucreze cât mai compact, ca o echipă, suplinindu-se unii pe alţii în raport de întrebare şi segmentul atacat şi aducând membri noi, specialişti în foraje. Este de la sine înţeles că, în "colaborare" cu autorităţile locale, compania îşi vede de parcursul ei, în ciuda asigurărilor pe care ni le dau că nimic nu se va face fără respectarea legilor române. Care legi aş întreba eu, în condiţiile în care este un vid legislativ în privinţa gazelor de şist. Şi în ciuda tuturor protestelor desfăşurate în Bârlad, Vaslui, Iaşi, Galaţi precum şi în alte localităţi din ţară în 04 aprilie, Ziua Naţională Antifracking. Cu toate acestea, noi, membrii GISCB, sperăm că localnicii au înţeles că nu e chiar aşa cum încearcă compania să ne prezinte situaţia. La discuţii a mai participat şi preş. CJ Vaslui, dl. Dumitru Buzatu, sosit cu mare întârziere.
    Prezent alături de noi, Bogdan Pălici - Asoc. VIRA, a filmat întreaga dezbatere şi îi mulţumim pentru asta. După prelucrarea tehnică necesară, filmul întregii dezbateri va apărea cel mai probabil săptămâna viitoare. Fiţi cu ochii pe grupul http://www.facebook.com/groups/antifrackingbarlad.
    Meciul continuă...
    Unitate şi acţiune !

    ing. Ioan Igescu, din partea GISCB

  • Cutremure in Olanda cauzate de exploatarea gazelor! (video!)

     image

    27 martie 2013

    Olanda nu este cunoscuta ca o zona a cutremurelor, dar doamna Lalkens se numara printre miile de rezidenti olandezi care au reclamat distrugeri ale proprietatii, dupa ce studii guvernamentale au facut legatura intre un sir de cutremure slabe din regiunea Groningen si productia de gaz natural.

    Compania de gaze, o intreprindere comuna a Royal Dutch Shell si Exxon Mobile, numita Nederlandse Aardolie Maatschappij sau NAM, nu contesta ca activitatea sa este cauza cutremurelor si spune ca ii va despagubi pe proprietari pentru toate distrugerile de pe proprietati.

    Pentru a stopa cutremurele, productia de gaz ar trebui sa fie redusa sau oprita, au concluzionat recentele studii ale Institutului Meteorologic Regal Olandez si ale departamentului guvernamental de supraveghere a minelor.

  • Decizie judecatoreasca: administratia Obama nu a tinut seama de riscurile fracturarii

    Administratia Obama a incalcat legea , eliberand concesiuni de exploatari petroliere pe cuprinsul Californiei fara sa cerceteze riscurile fracturarii. Un judecator federal a decis ca administratia “a ignorat complet” ingrijorarile de mediu legate de concesiuni.

     

    In replica la un proces inaintat de grupuri ecologiste, magistratul federal, judecatorul Paul Grewal, a decis ca Biroul Federal al Administrarii Resurselor Naturale (BLM) a incalcat legea repartizand drepturi de foraj petrolier inainte de a analiza potentialele riscuri asociate cu fracturarea.

    Equipment used for the extraction of natural gas is viewed at a hydraulic fracturing site on June 19, 2012 in South Montrose, Pennsylvania. (AFP Photo / Spencer Platt)

  • Discutie despre beneficiile explorarii si exploatarii gazelor de sist in Pennsylvania cu un consilier local din Pennsylvania (in curand si cu video!)

    Discutie initiata de Grupul de initiativa de la Barlad despre gazele de sist si fracturarea hidraulica in Pennsylvania, cu dl Douglas Shields, presedintele Consiliului local din Pittsburgh in 2010, anul cand s-a interzis forarea in Pittsburgh

    Duminica 10 martie 2013,  Pittsburgh (Douglas Shields)- Barlad (Cristina Canepa)

  • La orele 15:00 in Barlad la Biserica Sf Ilie pentru rugaciune sa fim izbaviti de cotropitori si pentru Acatistul Sf Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei

  • "Unele riscuri" sunt pur si simplu sacrificii de neacceptat: copii ucisi din cauza fracturarii in SUA

    Acestea sunt tragedii și accidente cauzate de fracturare care arata ca industria de gaze naturale nu e potrivita pentru țara noastră, indiferent de câștigul economic. Ati observat cum fiecare argument în favoarea fracturarii este economic, în timp ce fiecare argument împotriva fracturarii este legat de siguranța mediului sau de sănătate?

    482384_10200336183518819_1894756071_n


    Industria gazelor ar putea considera aceste evenimente drept costul pentru a face afaceri.

    Poate că a
    sta înțeleg ei prin "unele riscuri."

  • Vesti din State: Un put a explodat în estul cantonului Wayne, statul Ohio

    Publicat: Martie 16, 2013 - 07:56 AM

    Echipaje de pompieri de la mai multe departamente din cantoanele Wayne si Summit au petrecut mai multe ore vineri seara pentru a stinge flăcările de la un tanc după o explozie la un put din orasul Chippewa.

  • Vesti din State: Un rezervor de petrol din orasul Chippewa, în cantonul Wayne, statul Ohio ia foc, provocand explozii

    15/ 03/ 2013  Un rezervor de petrol de la un sit de forare din statul Ohio ia foc provocand explozii, bubuituri, cutremure mici si ducand la evacuarea pentru cateva ore a locuitorilor din zonele invecinate.

  • Proclamatie-protest de la marsul din Barlad de pe 27 februarie 2013

    Proclamatia citita miercuri 27 februarie 2013 la Barlad, cu prilejul Marsului de Protest impotriva explorarii si exploatarii gazelor de sist pe teritoriul Romaniei folosind metoda fracturarii hidraulice. La protest au fost 8,000 de cetateni.

  • Proclamation, Barlad, February 27, 2013

    Proclamation read on February 27, 2013, in Barlad, at the march against the exploration and the exploitation of the shale gas in Romania using hydraulic fracturing. There have been 8,000 people at the protest.

  • Mars de protest la Barlad pe 27 februarie in jurul orei 15.00, pornire de la Confectii! "Pentru ca raul sa se intample, este suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic!"

    In urma seminarului organizat de Chevron la Vaslui, Grupul de Initiativa al Societatii Civile de la Barlad a decis organizarea unui mars de protest cu incepere in jurul orei 15.00 de la Fabrica de Confectii.
    Cei care vor sa traiasca, sa vina! Cei care nu mai vor sa traiasca, sa stea acasa!
    Nu ne referim la cei care nu pot veni din motive binecuvantate, sanatate, etc. Insa cand stim ca "somnul natiunii naste monstri", sa aratam ca inca nu am murit, ca avem demnitate, ca ne cunoastem drepturile si cerem sa fie respectate de catre actualii guvernanti!

  • Adevarul despre Chevron

    Intrucat Guvernul Romaniei a incheiat un contract secret cu firma Chevron privind exploatarea gazelor din perimetrul judetului Vaslui, prezentam cateva articole despre felul in care este vazuta compania Chevron de membri ai unor comunitati care au fost afectate de operatiunile pe care le-a intreprins aceasta in vecinatatea lor.
    Ni se cere din partea Guvernului si a companiei Chevron sa avem incredere absoluta in aceasta companie, sa acceptam riscurile venite printr-o exploatare si printr-un contract ale caror detalii nu sunt prezentate publicului larg. Este firesc sa ne informam atunci in cine ni se cere sa avem incredere. Felul in care a fost organizat seminarul Chevron de la Vaslui si indeosebi numarul mare de gardieni adusi de firma acolo ne-au facut sa privim si mai neincrezatori propunerea Chevron. Daca dumnealor ne vor tot binele, de ce au nevoie de atatia gardieni?
    Articolele prezentate sunt traduse de pe situl TrueCostsOfChevron.com (Adevaratele costuri ale lui Chevron).

     

    "Anul 2012 a fost unul din cei mai dezastruosi ani pe care i-a avut vreodata Chevron, de la pierderile masive pe care continua sa le sufere pe cale juridica in Ecuador la dezastrele de pe coasta Braziliei si Nigeriei, si pana la tragicele morti ale angajatilor sai in cateva locuri, printre care chiar in California."

  • Demascarea mitologiei companiilor care exploreaza si exploateaza gaze de sist

    ESTE O MINCIUNA, O INSELARE,  NU POATE FUnCTIONA

    Industria producatoare de gaz cheltuie milioane de dolari pentru a "vinde" beneficiile forarii pentru gaz. Dar cat adevar se afla in propaganda facuta de companii?

    Intrucat domnul Thomas Holst, reprezentantul Chevron pe Romania, a asemanat judetul Vaslui cu statul Pennsylvania, inducand ideea ca ne vom bucura de aceeasi bunastare de care s-au bucurat si pennsylvanenii in urma exploatarii, traducem un material de pe situl unei organizatii din Pennsylvania care protesteaza impotriva acestei exploatari.
    http://marcellusprotest.org/myths
    Riscurile aduse de exploatarea prin fracturarea hidraulica, de care compania Chevron nu a pomenit nimic, sunt mult prea mari in comparatie cu beneficiile. Sa invatam din experienta altora.

  • Scrisoare deschisă din partea unor romani demni de "undeva din Moldova" adresata către Președinție și Primul-Ministru.

    Prezentam aici scrisoarea fiilor duhovnicesti ai parintelui Calistrat, scrisoare publicata in aprilie 2012, dar care dupa aproape un an este la fel de actuala, situatia fiind aceeasi daca nu mai rea. Sustinem tot ceea ce este prezentat in scrisoare, si subliniem indeosebi faptul ca prin fracturarea hidraulica sunt amenintate drepturile cetatenilor romani, drepturi asigurate de Constitutia Romaniei.
    "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie." (articolul I, paragraful 5)
    "Suveranitatea nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suveranitate in nume propriu." (articolul II)
    Atragem atentia domnului Ponta ca in calitatea sa de prim ministru trebuie sa reprezinte poporul roman, si nu interesele unor companii private sau ale unor ministri straini. Poporul roman a votat  in decembrie 2012 un partid care avea in program instituirea unui moratoriu impotriva explorarii si exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania. Acum, cand partidul pe care il reprezinta domnul Ponta are majoritate in Parlament, nu are niciun motiv pentru ca sa nu isi onoreze promisiunile facute in programul electoral, printre care instituirea acestui moratoriu.
    Domnule Ponta, nu va cerem, dvs si partidului pe care il conduceti, precum si parlamentarilor care ne reprezinta, decat sa va tineti de cuvant si sa ne reprezentati in conformitate cu programul pe care l-ati prezentat in alegeri!
    Nu putem vorbi de o democratie reprezentativa in Romania daca dupa alegeri candidatii care si-au castigat voturile promitand un moratoriu impotriva fracturarii hidraulice nu numai ca nu instituie acest moratoriu dar actioneaza pentru extinderea acestei tehnologii in Romania. "Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suveranitate in nume propriu."
    Este o problema de democratie, mai mult chiar decat o problema cu fracturarea hidraulica.
    Daca din nou guvernantii ne inseala, facand niste promisiuni in alegeri si facand exact contrariul dupa ce au ajuns la guvernare, ne intrebam pentru ce s-a murit in decembrie 1989? Oare mai este valabila Constitutia Romaniei, prin care suveranitatea nationala apartine poporului roman, cand Guvernul incheie contracte secrete cu companii straine, folosind drept pretext pentru secretizarea contractului motive de siguranta nationala? Daca resursele naturale din zona Moldovei tin de siguranta nationala, de ce o companie straina are acces la aceste resurse si le poate exploata in secret total  fata de poporul roman?
    "Muta-i intrebarea ce rasuna afara
    Am murit degeaba, ce-ati facut din tara?
    Tot in frig si-n foame, tot cu mani intinse
    Pe la porti straine ce ne stau inchise!"
    https://www.youtube.com/watch?v=8P4wIyy3oEM

  • Scrisoare catre domnul prim ministru Ponta

    Stimate domnule Prim Ministru, Victor Ponta

    În numele cetăţenilor din zonele vizate de exploatarea gazelor de şist, ne simţim obligaţi să vă adresăm această scrisoare deschisă prin care să ne manifestăm surprinderea şi consternarea faţă de modul în care, în ultima dumneavoastră declaraţie faceţi referire la urgentarea trecerii la explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul României, cu argumente care dovedesc că analiza dumneavoastră vine dintr-o singură direcţie şi anume sprijinul corporaţiilor străine, doritoare de profit, fără a vă deranja să analizaţi şi consecinţele pentru familiile de români, supuse efectelor fracturării hidraulice.

  • Scrisoare catre ministrul de externe, domnul Titus Corlatean

    Stimate domnule ministru Titus Corlăţean,

    În numele cetăţenilor din zonele vizate de exploatarea gazelor de şist, ne simţim obligaţi să vă adresăm această scrisoare deschisă prin care să ne manifestăm surprinderea şi consternarea faţă de modul în care, în ultima dumneavoastră declaraţie faceţi referire la urgentarea trecerii la explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul României, cu argumente care dovedesc că analiza dumneavoastră vine dintr-o singură direcţie şi anume sprijinul corporaţiilor străine, doritoare de profit, fără a vă deranja să analizaţi şi consecinţele pentru familiile de români, supuse efectelor fracturării hidraulice.

  • Scrisoare catre presa din partea GISCB

    Stimate domnule redactor şef,

     Cu respect şi cu toată modestia vă reamintim că, la Bârlad, cetăţenii au protestat, prin două mitinguri de mare amploare (5800 de persoane şi respectiv 8700 de persoane ), contra utilizării fracturării hidraulice , metodă folosită la exploatarea gazelor de şist. Această metodă duce la infectarea chimică şi contaminarea radioactivă a mediului, infectarea aerului, solului, apei potabile şi dispariţia pânzei freatice, cutremure şi, ce este mai grav, îmbolnăvirea populaţiei de boli specifice sistemului nervos, a căilor respiratorii şi chiar cancer.

 sursa: http://gazedesist.ro/
 
 

Gazul de şist, marea escrocherie



 
de Nafeez Mosaddeq Ahmed – specialist în politici publice, director al Policy Rsearch and Development din Brighton (Marea Britanie)

Energie ieftină contra poluare prelungită: în Statele Unite, dilema referitoare la exploatarea gazelor şi petrolului de şist nu a preocupat nici industriaşii, nici autoritățile publice. În mai puţin de un deceniu, se presupune că aceste noi resurse vor duce America pe drumul creşterii economice, vor stimula angajarea şi vor reface competitivitatea. Dar dacă această „revoluţie” nu este decît o bulă speculativă pe punctul de a exploda?

Dacă ar fi să dai crezare titlurilor presei americane care prezic o dezvoltare economică datorată „revoluţiei” gazului şi petrolului de şist, ţara se va scălda în curînd în aur negru. Raportul „Perspective energetice mondiale 2012” al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE) anunţă, într-adevăr, că la orizontul lui 2017, Statele Unite vor smulge Arabiei Saudite locul de cel mai mare producător mondial de petrol şi vor ajunge la o „cvasi-suficienţă” în domeniul energetic. Potrivit AIE, creşterea programată a producţiei de hidrocarburi, care va trece de la 84 de milioane de barili pe zi în 2011 la 97 în 2035, va proveni „în întregime din gaze naturale lichide şi din resurse non-convenţionale” (în principiu, gazul şi uleiul de şist), în timp ce producţia convenţională îşi va începe declinul odată cu… 2013.

Extrase prin fracturare hidraulică (injectarea sub presiune a unui amestec de apă, nisip şi detergenţi meniţi să fisureze roca, pentru a scoate de acolo gazul), graţie tehnicii forajului orizontal (care permite agitarea mai îndelungată a stratului geologic dorit), aceste resurse nu pot fi obţinute decît cu preţul unei poluări masive a mediului. Dar exploatarea lor în Statele Unite a antrenat crearea mai multor sute de mii de slujbe şi oferă avantajul unei energii abundente şi ieftine. Potrivit raportului din 2013 „Les perspetives énergétiques: un regard vers 2040”, publicat de grupul ExxonMobil, americanii vor deveni exportatori neţi de hidrocarburi începînd din 2025, graţie gazului de şist, în contextul unei creşteri puternice a cererii mondiale de gaz.

Dar dacă „revoluţia gazului de şist”, departe de a fortifia o economie mondială convalescentă, ar umfla o bulă speculativă pe punctul de a exploda? Fragilitatea reluării creşterii, ca şi experienţele recente, ar trebui să îndemne la prudenţă faţă de entuziasme. Economia spaniolă, de exemplu, odată atît de înfloritoare – a patra putere din zona euro în 2008 –, este în paragină de cînd bula imobiliară de care ea se agăţa orbeşte a explodat fără avertisment. Clasa politică a tras puţine învăţăminte din criza din 2008; iat-o pe punctul de a repeta aceleaşi greşeli în sectorul energiilor fosile.

O anchetă a New York Times din iunie 2011 dezvăluia deja cîteva fisuri ale edificiului mediatico-industrial al „boom”-ului gazului de şist, divulgînd îndoielile nutrite de diverşi observatori – geologi, avocaţi, analişti ai pieţelor – referitor la efectele anunţului companiilor petroliere, bănuite de „a supraestima deliberat, şi chiar ilegal, randamentul exploataţiilor şi volumul zăcămintelor lor”[1]. „Extragerea gazului din şisturile subsolului”, scria cotidianul, „s-ar putea dovedi mai puţin facilă şi mai costisitoare decît pretind companiile, după cum o indică sute de e-mailuri şi documente schimbate între industriaşi pe această temă, ca şi analizele datelor culese din mai multe mii de foraje.”

La începutul lui 2012, doi consultanţi americani au tras semnalul de alarmă în Petroleum Review, principala revistă a industriei petroliere britanice. Întrebîndu-se în legătură cu „fiabilitatea şi durabilitatea zăcămintelor de gaze de şist americane”, aceştia relevă faptul că previziunile industriaşilor coincid cu noile reguli ale Securities and Exchange Commission (SEC), organismul federal de control al pieţelor financiare. Adoptate în 2009, acestea autorizează de fapt companiile să îşi evalueze volumul rezervelor după bunul plac, fără verificarea unei autorităţi independente[2].

Pentru industriaşi, supraestimarea zăcămintelor de gaz de şist permite trecerea în plan secund a riscurilor legate de exploatarea lor. Or, fracturarea hidraulică nu are doar efecte nocive asupra mediului: ea ridică de asemenea o problemă strict economică, deoarece generează o producţie cu o durată de viaţă foarte scurtă. În revista Nature, un fost consilier ştiinţific al guvernului britanic, David King, subliniază că randamentul unui puţ de gaz de şist scade cu 60 pînă la 90 de procente la sfîrşitul primului său an de exploatare[3].

O scădere atît de brutală face ca orice obiectiv de rentabilitate să fie evident iluzoriu. Odată ce un foraj este spuizat, operatorii trebuie să sape cît mai repede altele, pentru a-şi menţine nivelul producţiei şi pentru a-şi rambursa datoriile. Cînd conjunctura este favorabilă, un astfel de elan poate să iluzioneze timp de cîţiva ani. Aşa se face că, în conjuncţie cu o activitate economică slabă, producţia de puţuri de gaze de şist – lipsită de forță pe termen lung, dar fulgurantă pe termen scurt – a provocat o scădere spectacuolasă a preţului la gazul natural din Statele Unite, care a trecut de la 7-8 dolari pe un milion de BTU (British Thermal Unit) în 2008 la mai puţin de 3 dolari în 2012.

Specialiştii în investiţii financiare nu sînt naivi. „Economia fracturării este o economie distructivă”, avertizează jurnalistul Wolf Richter în Business Insider[4]. „Extracţia devorează capitalul cu o viteză uimitoare, lăsînd exploatările pe un munte de datorii în timp ce producţia se prăbuşeşte. Pentru a evita ca această degringoladă să le afecteze veniturile, companiile trebuie să pompeze tot mai mult, compensînd puţurile secate prin altele care vor seca mîine. Din păcate, mai devreme sau mai tîrziu, un astfel de plan se loveşte de un zid, cel al realităţii.”

Dl Arthur Berman, un geolog care a lucrat pentru Amoco (înainte de fuziunea ei cu BP), se declară el însuşi surprins de ritmul „incredibil de ridicat” al epuizării zăcămintelor. Amintind locaţia Eagle Ford, din Texas – „mama tuturor cîmpurilor de ulei de şist” –, el arată că „scăderea anuală a producţiei depăşeşte 42%”. Pentru a obţine rezultate stabile, operatorii vor trebui să foreze „aproape o mie de puţuri suplimentare în fiecare an, în aceeaşi locaţie. Adică o cheltuială de 10 pînă la 12 miliarde de dolari pe an… Dacă se adună toate acestea, se ajunge la suma totală investită în salvarea industriei bancare în 2008. De unde vor lua toţi aceşti bani?”[5].

Bula gazului şi-a produs deja primele ei efecte asupra unora din cele mai puternice companii petroliere din lume. În iunie anul trecut, CEO-ul ExxonMobil, dl Rex Tillerson, se lamenta explicînd că scăderea preţului la gazul natural în Statele Unite era, fără îndoială, un noroc pentru consumatori, dar un blestem pentru compania lui, victimă a unei scăderi drastice a veniturilor. În timp ce, în faţa acţionarilor săi, ExxonMobil pretindea în continuare că nu a pierdut nici un cent din cauza gazului, dl Tillerson a ţinut un discurs aproape plîngăreţ în faţa Council on Foreign Relations (CFR), unul din think-tank-urile cele mai influente din ţară: „Sîntem cu toţii pe cale să ne pierdem și cămaşa de pe noi. Nu mai cîştigăm bani. Totul este pe roşu.”[6]

Aproape în acelaşi moment, compania de gaz britanică BG Group se vedea obligată la o „depreciere a activelor sale din gazul natural american de nivelul a 1,3 miliarde de dolari”, sinonimă cu o „scădere sensibilă a profiturilor ei intermediare”[7]. Pe 1 noiembrie 2012, după ce compania petrolieră Royal Dutch Shell a înregistrat trei trimestre consecutive de rezultate mediocre, cu o scădere cumulată de 24% într-un an, biroul de presă al Dow Jones raporta această ştire funestă, îngrijorîndu-se din cauza „prejudiciului” produs de entuziasmul pentru gazul de şist în întregul sector bursier.

De la panaceu la panică 

Chiar dacă pionier în cursa gazului de şist, Chesapeake Energy nu a scăpat nici ea bulei. Strivită sub povara datoriilor, compania americană a trebuit să îşi scoată la vînzare o parte din active – cîmpuri gazifere şi conducte pentru o valoare totală de 6,9 miliarde de dolari – pentru a onora acordurile cu creditorii ei. „Compania îşi mai reduce puţin din avînt, în condiţiile în care CEO-ul ei a fost unul din liderii revoluţiei gazului de şist”, regretă Washington Post[8].

Cum au putut eroii acestei „revoluţii” să decadă atît de mult? Analistul John Dizard observa în Financial Times din 6 mai 2012 că producătorii de gaz de şist cheltuiseră sume „de două, trei, patru, chiar cinci ori mai mari din fondurile lor proprii pentru a cumpăra terenuri, a fora puţuri şi a-şi duce la bun sfîrşit programele”. Pentru a finanţa goana după aur a fost nevoie de sume astronomice „în condiţii complexe şi exigente”, Wall Street nefăcînd derogare de la regulile lui de conduită obişnuite. Potrivit lui Dizard, bula gazului ar trebui, totuşi, să continue să crească, din cauza dependenţei Statelor Unite de această resursă economică explozivă. „Ţinînd cont de randamentul efemer al puţurilor de gaz de şist, forajele vor trebui să continue. Preţurile vor ajunge să se ajusteze la un nivel ridicat, şi chiar foarte ridicat, pentru a acoperi nu doar datoriile trecute, ci şi costuri de producţie realiste”.

Nu este exclus, cu toate acestea, ca mai multe companii petroliere mari să se confrunte simultan cu acelaşi dezastru financiar. Dacă această ipoteză s-ar confirma, spune dl Berman, „am asista la două sau trei falimente sau operaţiuni de răscumpărare răsunătoare, în virtutea cărora fiecare şi-ar recupera ce e al lui şi capitalurile s-ar evapora. Ar fi cel mai rău scenariu.”

Cu alte cuvinte, argumentul potrivit căruia gazul de şist ar proteja Statele Unite sau întreaga umanitate faţă de „vîrful petrolului” – nivelul începînd cu care combinaţia de constrîngeri geologice şi economice va face extragerea ţiţeiului insuportabil de dificilă şi scumpă – ţine de basme. Mai multe rapoarte ştiinţifice independente publicate recent confirmă că „revoluţia” gazului nu va aduce o amînare în acest domeniu.

Într-un studiu publicat în revista Energy Policy, echipa lui King ajunge la concluzia că industria petrolieră a supraevaluat cu o treime rezervele mondiale de energii fosile. Zăcămintele încă disponibile nu depăşesc 850 miliarde de barili, în timp ce estimările oficiale vorbesc de vreo 1300 de miliarde. Potrivit autorilor, „deşi cantităţi imense de resurse fosile rămîn cu certitudine ascunse în adîncimile Terrei, volumul petrolului exploatabil la tarifele pe care economia mondială are obişnuinţa de a le suporta este limitat şi destinat să scadă pe termen scurt.”[9]

În ciuda comorilor de gaz smulse subsolului prin fracturare hidraulică, diminuarea rezervelor existente are loc într-un ritm anual estimat între 4,5 şi 6,7%. King şi colegii lui resping, astfel, categoric ideea conform căreia exploatarea gazului de şist ar putea soluţiona criza energetică. În ce-l priveşte, analistul financiar Gail Tverberg aminteşte faptul că producţia mondială de energii fosile convenţionale a încetat să progreseze în 2005. Această stagnare, în care el vede una din cauzele majore ale crizei din 2008 şi 2009, ar anunţa un declin susceptibil să agraveze încă şi mai mult recesiunea actuală – cu sau fără gazele de şist[10]. Asta nu e tot: într-o cercetare publicată imediat după raportul AIE, New Economics Foundation (NEW) prevede apariţia vîrfului petrolului pentru 2014 sau 2015, în timp ce costurile de extragere şi aprovizionare „vor depăşi costul pe care economiile mondiale şi-l pot asuma fără să aducă un prejudiciu ireparabil activităţilor lor.”[11]

Aceste lucrări nu au reţinut atenţia nici a mass-mediei, nici a cercurilor politice, inundate de retorica publicitară a lobby-ştilor din energie. Este un fapt regretabil, deoarece concluzia lor e uşor de înţeles: departe de a restaura o anumită prosperitate, gazul de şist umflă o bulă artificială care camuflează temporar o profundă instabilitate structurală. Cînd ea va exploda, va provoca o criză a aprovizionării şi o creştere bruscă a preţurilor care riscă să afecteze în mod dureros economia mondială.

Articol preluat din Le Monde Diplomatique, martie/2013

Traducere de Ciprian Șiulea

 



[1] „Insiders sound an alarm amid a natural gas rush”, The New York Times, 25 iunie 2011.

[2] Rund Weijermars şi Crispian McCredie, „Inflating US shale gas reserves”, Petroleum Review, Londra, ianuarie 2012.

[3] James Murray şi David King, „Climate policy: Oil’s tipping point has passed”, Nature, nr. 481, Londra, 26 ianuarie 2012.

[4] Wolf Richter, „Dirt cheap natural gas is tearing up the very industry that’s producing it”, Business Insider, Portland, 5 iunie 2012.

[5] „Shale gas will be the next bubble to pop. An interview with Arthur Berman”, Oilprice, 12 noiembrie 2012, http://oilprice.com

[6] <Exxon: „Losing our shirts” on natural gas>, The Wall Street Journal, New York, 27 iunie 2012.

[7] „US shale gaz glut cuts BG Group profits”, Financial Times, Londra, 26 iulie 2012.

[8] „Debt-pagued chesapeake energy to sell $6.9 billion worth of its holdings”, The Washington Post, 13 septembrie 2012.

[9] Nick A. Owen, Oliver R. Inderwill şi David A. King, „The status of conventional world oil reserves – Hype or cause for concern?”, Energy Policy, vol. 38, nr. 8, Guildford, august 2010.

[10] Gail E. Tverberg, „Oil supply limits and the continuing financial crisis”, Energy, vol. 37, nr. 1, Stamford, ianuarie 2012.

[11] „The economics of oil dependency: A glass ceiling to recovery”, New Economics Foundation, Londra, 2012.

sursa: http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/
 
 
 
singura reacţie interesantă din partea statului, probabil o acţiune de tip stalling.
 

Ministerul Mediului va organiza o dezbatere publica pe tema gazelor de sist

de V.M.     HotNews.ro
Joi, 2 mai 2013, 17:03 Actualitate | Mediu
 
 
Ministerul Mediului va organiza in curand o dezbatere publica pentru a face clarificari in legatura cu exploatarea gazelor de sist. "Vom organiza in urmatoarele saptamani o dezbatere publica pentru a explica intr-un mod cat se poate de transparent care sunt beneficiile unei asemenea investitii si pentru a face clar anumite precizari din punctul de vedere al mediului. Exista etape distincte in cadrul acestui proces - cea de explorare, de cautare, si cea de exploatare - de extragere", a declarat joi, la Murighiol, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, potrivit Agerpres.

Ministrul a adaugat ca pentru prima etapa a procesului de exploatare nu este nevoie de o evaluare a impactului de mediu. "Pentru faza de explorare nu este nevoie de nici un fel de studiu, pentru ca in Romania explorarea se face de 150 de ani, tehnologia aferenta fiind cea legata de explorarea gazelor conventionale", a conchis ministrul Rovana Plumb.

Ministerul Mediului a dat avize unor companii straine pentru explorarea gazelor de sist in regiunea Dobrogea, a anuntat luni, la Constanta, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, care a adaugat ca prima etapa a procesului de exploatare a gazelor de sist poate dura cinci ani.

"Ca sa ajungem la exploatare trebuie sa vedem daca avem aceasta resursa si unde o avem. Da, am dat avize pentru Dobrogea, pentru ca nu exista niciun fel de risc. (...) Se trateaza cu foarte mare seriozitate, este clar ca privind explorarea, tehnologia utilizata nu exista riscuri in ce priveste mediul, niciun fel de transfer in ceea ce priveste calitatea apei potabile, respectiv infestarea panzei freatice, pentru ca nu se utilizeaza tehnica de fracturare hidraulica. Probabil ca trebuia sa se explice mai de mult acest lucru. Daca s-ar fi explicat, probabil ca si modul in care era receptionata aceasta investitie era altfel facuta. Dar avem nevoie de aceste explorari", a declarat la Constanta, pe data de 29 aprilie, ministrul Rovana Plumb.

Ministrul Mediului a participat, joi, in judetul Tulcea, la o actiune de igienizare a unei zone strict protejate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.


Citeste si: Cum s-a schimbat pozitia USL fata de gazele de sist. De la motiune de cenzura pina la idee care trebuie tratata "serios pozitiv"

 
 
http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14730730-ministerul-mediului-organiza-dezbatere-publica-tema-gazelor-sist.htm
 
 
alte linkuri utile:
http://gazedesist.wordpress.com/
 
 
 
 
 
 
 
 

 
si altele.....
11.05.2013
 
STOP JAFUL ROMÂNIEI!
 Orice roman autentic posteaza sursa / linkul de unde a preluat informatiile, cei care nu fac asa sunt doar niste zdrente comuniste,   17.11.2012 @ Iacobini A.