Gazul de șist si metoda fracționării hidraulice
Un raport recent al experţilor europeni, atrage atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracţionării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate.
În concluzie experţii propun Parlamentului European adoptarea de
urgenţă a unei directive pentru activitatea de minerit şi reviziuirea
altor directive cu referire la apă, depozitarea deşeurilor din minerit,
zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea
riscului de accidente şi bilantul de mediu, care au o aplicabilitate
directă în acest domeniu.
Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt:
scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6
puţuri de foraj pe km pătrat la care se adauga reteaua de conducte
pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
-
In timpul expansiunii fracturarii (2007-2011) cele mai forate districte au resimtit
o pierdere de 30% a numarului de vaci de lapte in comparatie cu o
pierdere de 3% in districtele cu mai putin de 100 de puturi. Productia
de lapte a scazut cu 23 de procente in districtele excesiv forate si cu
1% in districtele cu mai putin de 100 de puturi.
-
Comuna Bacesti spune NU fracturarii hidraulice. Miercuri 24 aprilie la ora 3, miting de protest impotriva exploatarii. Organizatori
: Grupul De Initiativa Si Actiune Bacesti. Protestul Se Va Desfasura In
Gradina Publica a Comunei Bacesti Judetul Vaslui.
Eveniment pe facebook: https://www.facebook.com/events/361768850599665/
-
Duminica 24 martie 2013, Barlad- Pittsburgh
Douglas Shield: Daca mergi pe internet,
poti sa gasesti accident dupa accident, problema dupa problema. Acum in
Colorado au avut accident, am avut scapari de metan, am avut
contaminarea apei, accidente industriale si asmd. Acestea toate nu
sunt fara riscuri. Daca va plac riscurile, dati drumul la exploatare!
Daca vreti sa riscati sa pierdeti sursele de apa, daca vreti sa riscati
sanatatea copiilor vostri cu tulburari endocrine produse de chimicale
precum benzen, toluene, xialina, ethobenzen, atunci aceasta e metoda!
Dar mai bine faceti acest lucru cu ochii deschisi, intelegand riscurile.
Dar este incorect daca vi se impun aceste riscuri de catre altcineva.
Avem o obligatie, ca oameni, sa ne folosim mintea, si sa nu fim atat de
creduli.
-
25 martie 2013
Subsemnații: medici, avocați de sănătate publică, lideri locali și rezidenți din Pennsylvania, împărtășesc viziunea dvs că îngrijirea sănătății reprezinta un ecosistem- subiectul conferinteipe care ar fi trebuit sa o tineti astazi, dar care s-a anulat. Privati de orice preocupare care s-ar putea compara cu cea aratata de către guvernatorul de New York și de dvs, noi ne aflam într-ostare de criză, atacati puternic de industria de foraje de gaze neconvenționale. Nestiuti sau ignorati, suferim efectele asupra sanatatii cauzate de produse chimice organice volatile, explozii, incendii, apa contaminata, poluanți atmosferici periculosi, evacuari și multe altele. Ne-am dori ca vocile noastre sa se faca auzite astăzi, cand vizitati statul nostru. Pentru inceput, avem trei rugaminti.
-
In 2010 Pittsburgh a fost primul oras
din SUA care a emis o ordonanta de consiliu local (votata de noua
consilieri din noua) prin care se interzice extragerea gazelor de sist
in perimetrul intravilan. Dupa Pittsburgh multe orase au luat exemplu.
Redam traducerea ordonantei in romana.
-
29 martie 2013
O
baltoaca de-a lungul drumului in regiunea de sud a zonei Fayette a
aparut natural, ca o fantana arteziana, dar nu e o baltoaca termala.
David Hadley i-a declarat lui Jim Parson,
reporterul de la Action News, ca nu-si aduce aminte cu exactitate cand a
observat-o prima data, "dar o vedem fierband de cativa ani.", spune el.
Cam in aceeasi perioada, puturi de gaz au
fost forate pe proprietatea lui Hadley. Acesta l-a invitat pe reporter
sa faca ceea ce a facut si el, cand a vazut cum fierbe balta: si anume
sa aprinda o bricheta.
" Apa aceasta chiar arde?" l-a intrebat reporterul pe dl. Hadley.
Cand dl. Hadley a pus o palnie in apa,
flacara a ramas aprinsa. "Caii obisnuiau sa bea apa din aceasta balta,
ca si caprioarele si ratonii. Toate aceste animale au disparut si nici
un animal nu mai bea din ea. Nu mai e nici o urma de viata in jurul
acestei balti", a declarat Hadley.
-
În state ca Pennsylvania, Colorado și
Ohio animalele erbivore s-au îmbolnăvit și au murit după ce au băut
scurgerile în urma fracturării hidraulice și apa din puțurile de lângă
operațiunile de fracking - adesea, principala sursă de apă a fermelor.
Au fost otrăvite cu aproape de toate, de la arsenic, propan și cobalt,
până la cobalt și uraniu și radiu. Iar frecvența descoperirii de carne
infestată în urma activităților de fracking, precum și de produse
lactate și alte alimente pe piață încă trebuie studiată cu atenție. (În
articolul său recent pentru Nation, intitulat „Fracturarea surselor
noastre de hrană”, reportera Elizabeth Royte a descoperit mai multe
întrebări decât răspunsuri). Pentru fermierii din California, pierderea
unor sute de mii de hectare de apă din districte înseamnă o creștere a
prețurilor și mai puține parcele destinate tufișurilor de fistic și
migdale, viței de vie și câmpurilor de lucernă ce necesită irigare
intensivă, roșiilor și porumbului, ce vor fi plantate, probabil, fără a
crește suprafața sau ogoarele necultivate în acest an.
-
Ieri, 05 aprilie 2013, la Băceşti, în
sala amenajată ad-hoc a Centrului de Asistenţă Medico-Socială, a avut
loc repriza a 3-a din meciul GISCB - Chevron. Din partea "oaspeţilor"
dl. Cosmin Ghiţă însoţit de 4 specialişti în foraje şi geologie, din
partea "gazdelor" o parte din membrii Grupului de Iniţiativă al
Societăţii Civile Bârlădene. Nu, nu am greşit, noi reprezentăm "gazdele"
pt. că localnicii, gazdele evenimentului, au jucat rolul spectatorilor,
la fel ca şi în reprizele anterioare de la Vaslui.
Au
fost prezenţi şi locuitori din Păltiniş, sat al comunei Băceşti, unul
din cele 3 vizate pentru amplasarea sondelor de explorare, dar aceştia
au manifestat la poartă întrucât nu li s-a permis accesul în sală. În
timp ce înăuntru se prezenta proiectul Chevron iar GISCB prezenta
cealaltă faţetă a proiectului, afară era adevăratul protest, al
oamenilor locului, cei mai importanţi în această derulare, cei care vor
avea de suferit când sonda va fi în "ograda" lor.
Prezentarea,
deschisă de dl. Gheorghe Orbu, angajat Chevron, a fost asemănătoare cu
cele anterioare în care ni s-au prezentat "binefacerile" aduse de
industria gazelor de şist în judeţul nostru. S-a pus accentul pe
tehnologie, pe faptul că este nevoie de gaze pentru a resuscita piaţa
muncii, în mare suferinţă în zona noastră, pe siguranţa şi modul curat
în care firma Chevron, care încearcă să stabilească un standard de
eficienţă în domeniu, va face lucrările şi cum va colabora cu
autorităţile locale şi oamenii din zonă. Evident că membrii GISCB nu au
putut răbda în tăcere încercarea de manipulare a celor 5 chevron-işti şi
au intervenit cu întrebări şi observaţii, punându-i de multe ori în
dificultate pe aceştia. De remarcat că, de la o etapă la alta,
componenţii echipei "adverse" încearcă să lucreze cât mai compact, ca o
echipă, suplinindu-se unii pe alţii în raport de întrebare şi segmentul
atacat şi aducând membri noi, specialişti în foraje. Este de la sine
înţeles că, în "colaborare" cu autorităţile locale, compania îşi vede de
parcursul ei, în ciuda asigurărilor pe care ni le dau că nimic nu se va
face fără respectarea legilor române. Care legi aş întreba eu, în
condiţiile în care este un vid legislativ în privinţa gazelor de şist.
Şi în ciuda tuturor protestelor desfăşurate în Bârlad, Vaslui, Iaşi,
Galaţi precum şi în alte localităţi din ţară în 04 aprilie, Ziua
Naţională Antifracking. Cu toate acestea, noi, membrii GISCB, sperăm că
localnicii au înţeles că nu e chiar aşa cum încearcă compania să ne
prezinte situaţia. La discuţii a mai participat şi preş. CJ Vaslui, dl.
Dumitru Buzatu, sosit cu mare întârziere.
Prezent alături de noi,
Bogdan Pălici - Asoc. VIRA, a filmat întreaga dezbatere şi îi mulţumim
pentru asta. După prelucrarea tehnică necesară, filmul întregii
dezbateri va apărea cel mai probabil săptămâna viitoare. Fiţi cu ochii
pe grupul http://www.facebook.com/groups/antifrackingbarlad.
Meciul continuă...
Unitate şi acţiune !
ing. Ioan Igescu, din partea GISCB
-

27 martie 2013
Olanda
nu este cunoscuta ca o zona a cutremurelor, dar doamna Lalkens se
numara printre miile de rezidenti olandezi care au reclamat distrugeri
ale proprietatii, dupa ce studii guvernamentale au facut legatura intre
un sir de cutremure slabe din regiunea Groningen si productia de gaz
natural.
Compania
de gaze, o intreprindere comuna a Royal Dutch Shell si Exxon Mobile,
numita Nederlandse Aardolie Maatschappij sau NAM, nu contesta ca
activitatea sa este cauza cutremurelor si spune ca ii va despagubi pe
proprietari pentru toate distrugerile de pe proprietati.
Pentru a stopa cutremurele, productia de gaz ar trebui sa fie redusa
sau oprita, au concluzionat recentele studii ale Institutului
Meteorologic Regal Olandez si ale departamentului guvernamental de
supraveghere a minelor.
-
Administratia Obama a incalcat legea ,
eliberand concesiuni de exploatari petroliere pe cuprinsul Californiei
fara sa cerceteze riscurile fracturarii. Un judecator federal a decis ca
administratia “a ignorat complet” ingrijorarile de mediu legate de
concesiuni.
In
replica la un proces inaintat de grupuri ecologiste, magistratul
federal, judecatorul Paul Grewal, a decis ca Biroul Federal al
Administrarii Resurselor Naturale (BLM) a incalcat legea repartizand
drepturi de foraj petrolier inainte de a analiza potentialele riscuri
asociate cu fracturarea.

-
Discutie
initiata de Grupul de initiativa de la Barlad despre gazele de sist si
fracturarea hidraulica in Pennsylvania, cu dl Douglas Shields,
presedintele Consiliului local din Pittsburgh in 2010, anul cand s-a
interzis forarea in Pittsburgh
Duminica 10 martie 2013, Pittsburgh (Douglas Shields)- Barlad (Cristina Canepa)
-
-
Acestea sunt tragedii și accidente cauzate de fracturare care arata ca industria de gaze naturale nu e potrivita pentru țara noastră, indiferent de câștigul economic. Ati observat cum fiecare argument în favoarea fracturarii este economic, în timp ce fiecare argument împotriva fracturarii este legat de siguranța mediului sau de sănătate?

Industria gazelor ar putea considera aceste evenimente drept costul pentru a face afaceri.
Poate că asta înțeleg ei prin "unele riscuri."
-
Publicat: Martie 16, 2013 - 07:56 AM
Echipaje de pompieri de la mai multe departamente din cantoanele Wayne si Summit au petrecut mai multe ore vineri seara pentru a stinge flăcările de la un tanc după o explozie la un put din orasul Chippewa.
-
15/ 03/ 2013 Un rezervor de petrol de
la un sit de forare din statul Ohio ia foc provocand explozii,
bubuituri, cutremure mici si ducand la evacuarea pentru cateva ore a
locuitorilor din zonele invecinate.
-
Proclamatia citita miercuri 27
februarie 2013 la Barlad, cu prilejul Marsului de Protest impotriva
explorarii si exploatarii gazelor de sist pe teritoriul Romaniei
folosind metoda fracturarii hidraulice. La protest au fost 8,000 de
cetateni.
-
Proclamation read on February 27,
2013, in Barlad, at the march against the exploration and the
exploitation of the shale gas in Romania using hydraulic fracturing.
There have been 8,000 people at the protest.
-
In urma seminarului organizat de
Chevron la Vaslui, Grupul de Initiativa al Societatii Civile de la
Barlad a decis organizarea unui mars de protest cu incepere in jurul
orei 15.00 de la Fabrica de Confectii.
Cei care vor sa traiasca, sa vina! Cei care nu mai vor sa traiasca, sa stea acasa!
Nu
ne referim la cei care nu pot veni din motive binecuvantate, sanatate,
etc. Insa cand stim ca "somnul natiunii naste monstri", sa aratam ca
inca nu am murit, ca avem demnitate, ca ne cunoastem drepturile si cerem
sa fie respectate de catre actualii guvernanti!
-
Intrucat Guvernul Romaniei a incheiat
un contract secret cu firma Chevron privind exploatarea gazelor din
perimetrul judetului Vaslui, prezentam cateva articole despre felul in
care este vazuta compania Chevron de membri ai unor comunitati care au
fost afectate de operatiunile pe care le-a intreprins aceasta in
vecinatatea lor.
Ni se cere din partea Guvernului si a companiei
Chevron sa avem incredere absoluta in aceasta companie, sa acceptam
riscurile venite printr-o exploatare si printr-un contract ale caror
detalii nu sunt prezentate publicului larg. Este firesc sa ne informam
atunci in cine ni se cere sa avem incredere. Felul in care a fost
organizat seminarul Chevron de la Vaslui si indeosebi numarul mare de
gardieni adusi de firma acolo ne-au facut sa privim si mai neincrezatori
propunerea Chevron. Daca dumnealor ne vor tot binele, de ce au nevoie
de atatia gardieni?
Articolele prezentate sunt traduse de pe situl TrueCostsOfChevron.com (Adevaratele costuri ale lui Chevron).
"Anul 2012 a fost unul din cei mai dezastruosi ani pe care i-a avut
vreodata Chevron, de la pierderile masive pe care continua sa le sufere
pe cale juridica in Ecuador la dezastrele de pe coasta Braziliei si
Nigeriei, si pana la tragicele morti ale angajatilor sai in cateva
locuri, printre care chiar in California."
-
ESTE O MINCIUNA, O INSELARE, NU POATE FUnCTIONA
Industria producatoare de gaz cheltuie milioane de dolari pentru a
"vinde" beneficiile forarii pentru gaz. Dar cat adevar se afla in
propaganda facuta de companii?
Intrucat domnul Thomas Holst, reprezentantul Chevron pe Romania, a
asemanat judetul Vaslui cu statul Pennsylvania, inducand ideea ca ne vom
bucura de aceeasi bunastare de care s-au bucurat si pennsylvanenii in
urma exploatarii, traducem un material de pe situl unei organizatii din
Pennsylvania care protesteaza impotriva acestei exploatari.
http://marcellusprotest.org/myths
Riscurile
aduse de exploatarea prin fracturarea hidraulica, de care compania
Chevron nu a pomenit nimic, sunt mult prea mari in comparatie cu
beneficiile. Sa invatam din experienta altora.
-
Prezentam aici scrisoarea fiilor
duhovnicesti ai parintelui Calistrat, scrisoare publicata in aprilie
2012, dar care dupa aproape un an este la fel de actuala, situatia fiind
aceeasi daca nu mai rea. Sustinem tot ceea ce este prezentat in
scrisoare, si subliniem indeosebi faptul ca prin fracturarea hidraulica
sunt amenintate drepturile cetatenilor romani, drepturi asigurate de
Constitutia Romaniei.
"In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie." (articolul I, paragraful 5)
"Suveranitatea
nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale
reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte,
precum si prin referendum. Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita
suveranitate in nume propriu." (articolul II)
Atragem atentia
domnului Ponta ca in calitatea sa de prim ministru trebuie sa reprezinte
poporul roman, si nu interesele unor companii private sau ale unor
ministri straini. Poporul roman a votat in decembrie 2012 un partid
care avea in program instituirea unui moratoriu impotriva explorarii si
exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania. Acum,
cand partidul pe care il reprezinta domnul Ponta are majoritate in
Parlament, nu are niciun motiv pentru ca sa nu isi onoreze promisiunile
facute in programul electoral, printre care instituirea acestui
moratoriu.
Domnule Ponta, nu va cerem, dvs si partidului pe care il
conduceti, precum si parlamentarilor care ne reprezinta, decat sa va
tineti de cuvant si sa ne reprezentati in conformitate cu programul pe
care l-ati prezentat in alegeri!
Nu putem vorbi de o democratie
reprezentativa in Romania daca dupa alegeri candidatii care si-au
castigat voturile promitand un moratoriu impotriva fracturarii
hidraulice nu numai ca nu instituie acest moratoriu dar actioneaza
pentru extinderea acestei tehnologii in Romania. "Niciun grup si nicio
persoana nu pot exercita suveranitate in nume propriu."
Este o problema de democratie, mai mult chiar decat o problema cu fracturarea hidraulica.
Daca
din nou guvernantii ne inseala, facand niste promisiuni in alegeri si
facand exact contrariul dupa ce au ajuns la guvernare, ne intrebam
pentru ce s-a murit in decembrie 1989? Oare mai este valabila
Constitutia Romaniei, prin care suveranitatea nationala apartine
poporului roman, cand Guvernul incheie contracte secrete cu companii
straine, folosind drept pretext pentru secretizarea contractului motive
de siguranta nationala? Daca resursele naturale din zona Moldovei tin de
siguranta nationala, de ce o companie straina are acces la aceste
resurse si le poate exploata in secret total fata de poporul roman?
"Muta-i intrebarea ce rasuna afara
Am murit degeaba, ce-ati facut din tara?
Tot in frig si-n foame, tot cu mani intinse
Pe la porti straine ce ne stau inchise!"
https://www.youtube.com/watch?v=8P4wIyy3oEM
-
Stimate domnule Prim Ministru, Victor Ponta
În numele cetăţenilor din zonele vizate de exploatarea gazelor de şist,
ne simţim obligaţi să vă adresăm această scrisoare deschisă prin care
să ne manifestăm surprinderea şi consternarea faţă de modul în care, în
ultima dumneavoastră declaraţie faceţi referire la urgentarea trecerii
la explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul României, cu
argumente care dovedesc că analiza dumneavoastră vine dintr-o singură
direcţie şi anume sprijinul corporaţiilor străine, doritoare de profit,
fără a vă deranja să analizaţi şi consecinţele pentru familiile de
români, supuse efectelor fracturării hidraulice.
-
Stimate domnule ministru Titus Corlăţean,
În numele cetăţenilor din zonele vizate de exploatarea gazelor de şist,
ne simţim obligaţi să vă adresăm această scrisoare deschisă prin care
să ne manifestăm surprinderea şi consternarea faţă de modul în care, în
ultima dumneavoastră declaraţie faceţi referire la urgentarea trecerii
la explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul României, cu
argumente care dovedesc că analiza dumneavoastră vine dintr-o singură
direcţie şi anume sprijinul corporaţiilor străine, doritoare de profit,
fără a vă deranja să analizaţi şi consecinţele pentru familiile de
români, supuse efectelor fracturării hidraulice.
-
Stimate domnule redactor şef,
Cu
respect şi cu toată modestia vă reamintim că, la Bârlad, cetăţenii au
protestat, prin două mitinguri de mare amploare (5800 de persoane şi
respectiv 8700 de persoane ), contra utilizării fracturării hidraulice ,
metodă folosită la exploatarea gazelor de şist. Această metodă duce la
infectarea chimică şi contaminarea radioactivă a mediului, infectarea
aerului, solului, apei potabile şi dispariţia pânzei freatice, cutremure
şi, ce este mai grav, îmbolnăvirea populaţiei de boli specifice
sistemului nervos, a căilor respiratorii şi chiar cancer.
sursa: http://gazedesist.ro/
Gazul de şist, marea escrocherie
de
Nafeez Mosaddeq Ahmed – specialist în politici publice, director al
Policy Rsearch and Development din Brighton (Marea Britanie)
Energie ieftină contra poluare prelungită: în Statele Unite,
dilema referitoare la exploatarea gazelor şi petrolului de şist nu a
preocupat nici industriaşii, nici autoritățile publice. În mai puţin de
un deceniu, se presupune că aceste noi resurse vor duce America pe
drumul creşterii economice, vor stimula angajarea şi vor reface
competitivitatea. Dar dacă această „revoluţie” nu este decît o bulă
speculativă pe punctul de a exploda?
Dacă ar fi să dai crezare titlurilor presei americane care prezic o
dezvoltare economică datorată „revoluţiei” gazului şi petrolului de
şist, ţara se va scălda în curînd în aur negru. Raportul „Perspective
energetice mondiale 2012” al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE)
anunţă, într-adevăr, că la orizontul lui 2017, Statele Unite vor smulge
Arabiei Saudite locul de cel mai mare producător mondial de petrol şi
vor ajunge la o „cvasi-suficienţă” în domeniul energetic. Potrivit AIE,
creşterea programată a producţiei de hidrocarburi, care va trece de la
84 de milioane de barili pe zi în 2011 la 97 în 2035, va proveni „în
întregime din gaze naturale lichide şi din resurse non-convenţionale”
(în principiu, gazul şi uleiul de şist), în timp ce producţia
convenţională îşi va începe declinul odată cu… 2013.
Extrase prin fracturare hidraulică (injectarea sub presiune a unui
amestec de apă, nisip şi detergenţi meniţi să fisureze roca, pentru a
scoate de acolo gazul), graţie tehnicii forajului orizontal (care
permite agitarea mai îndelungată a stratului geologic dorit), aceste
resurse nu pot fi obţinute decît cu preţul unei poluări masive a
mediului. Dar exploatarea lor în Statele Unite a antrenat crearea mai
multor sute de mii de slujbe şi oferă avantajul unei energii abundente
şi ieftine. Potrivit raportului din 2013 „Les perspetives énergétiques:
un regard vers 2040”, publicat de grupul ExxonMobil, americanii vor
deveni exportatori neţi de hidrocarburi începînd din 2025, graţie
gazului de şist, în contextul unei creşteri puternice a cererii mondiale
de gaz.
Dar dacă „revoluţia gazului de şist”, departe de a fortifia o
economie mondială convalescentă, ar umfla o bulă speculativă pe punctul
de a exploda? Fragilitatea reluării creşterii, ca şi experienţele
recente, ar trebui să îndemne la prudenţă faţă de entuziasme. Economia
spaniolă, de exemplu, odată atît de înfloritoare – a patra putere din
zona euro în 2008 –, este în paragină de cînd bula imobiliară de care ea
se agăţa orbeşte a explodat fără avertisment. Clasa politică a tras
puţine învăţăminte din criza din 2008; iat-o pe punctul de a repeta
aceleaşi greşeli în sectorul energiilor fosile.
O anchetă a New York Times din iunie 2011 dezvăluia deja
cîteva fisuri ale edificiului mediatico-industrial al „boom”-ului
gazului de şist, divulgînd îndoielile nutrite de diverşi observatori –
geologi, avocaţi, analişti ai pieţelor – referitor la efectele anunţului
companiilor petroliere, bănuite de „a supraestima deliberat, şi chiar
ilegal, randamentul exploataţiilor şi volumul zăcămintelor lor”[1].
„Extragerea gazului din şisturile subsolului”, scria cotidianul, „s-ar
putea dovedi mai puţin facilă şi mai costisitoare decît pretind
companiile, după cum o indică sute de e-mailuri şi documente schimbate
între industriaşi pe această temă, ca şi analizele datelor culese din
mai multe mii de foraje.”
La începutul lui 2012, doi consultanţi americani au tras semnalul de alarmă în Petroleum Review,
principala revistă a industriei petroliere britanice. Întrebîndu-se în
legătură cu „fiabilitatea şi durabilitatea zăcămintelor de gaze de şist
americane”, aceştia relevă faptul că previziunile industriaşilor coincid
cu noile reguli ale Securities and Exchange Commission (SEC),
organismul federal de control al pieţelor financiare. Adoptate în 2009,
acestea autorizează de fapt companiile să îşi evalueze volumul
rezervelor după bunul plac, fără verificarea unei autorităţi
independente[2].
Pentru industriaşi, supraestimarea zăcămintelor de gaz de şist
permite trecerea în plan secund a riscurilor legate de exploatarea lor.
Or, fracturarea hidraulică nu are doar efecte nocive asupra mediului: ea
ridică de asemenea o problemă strict economică, deoarece generează o
producţie cu o durată de viaţă foarte scurtă. În revista Nature,
un fost consilier ştiinţific al guvernului britanic, David King,
subliniază că randamentul unui puţ de gaz de şist scade cu 60 pînă la 90
de procente la sfîrşitul primului său an de exploatare[3].
O scădere atît de brutală face ca orice obiectiv de rentabilitate să
fie evident iluzoriu. Odată ce un foraj este spuizat, operatorii trebuie
să sape cît mai repede altele, pentru a-şi menţine nivelul producţiei
şi pentru a-şi rambursa datoriile. Cînd conjunctura este favorabilă, un
astfel de elan poate să iluzioneze timp de cîţiva ani. Aşa se face că,
în conjuncţie cu o activitate economică slabă, producţia de puţuri de
gaze de şist – lipsită de forță pe termen lung, dar fulgurantă pe termen
scurt – a provocat o scădere spectacuolasă a preţului la gazul natural
din Statele Unite, care a trecut de la 7-8 dolari pe un milion de BTU
(British Thermal Unit) în 2008 la mai puţin de 3 dolari în 2012.
Specialiştii în investiţii financiare nu sînt naivi. „Economia
fracturării este o economie distructivă”, avertizează jurnalistul Wolf
Richter în Business Insider[4].
„Extracţia devorează capitalul cu o viteză uimitoare, lăsînd
exploatările pe un munte de datorii în timp ce producţia se prăbuşeşte.
Pentru a evita ca această degringoladă să le afecteze veniturile,
companiile trebuie să pompeze tot mai mult, compensînd puţurile secate
prin altele care vor seca mîine. Din păcate, mai devreme sau mai tîrziu,
un astfel de plan se loveşte de un zid, cel al realităţii.”
Dl Arthur Berman, un geolog care a lucrat pentru Amoco (înainte de
fuziunea ei cu BP), se declară el însuşi surprins de ritmul „incredibil
de ridicat” al epuizării zăcămintelor. Amintind locaţia Eagle Ford, din
Texas – „mama tuturor cîmpurilor de ulei de şist” –, el arată că
„scăderea anuală a producţiei depăşeşte 42%”. Pentru a obţine rezultate
stabile, operatorii vor trebui să foreze „aproape o mie de puţuri
suplimentare în fiecare an, în aceeaşi locaţie. Adică o cheltuială de 10
pînă la 12 miliarde de dolari pe an… Dacă se adună toate acestea, se
ajunge la suma totală investită în salvarea industriei bancare în 2008.
De unde vor lua toţi aceşti bani?”[5].
Bula gazului şi-a produs deja primele ei efecte asupra unora din cele
mai puternice companii petroliere din lume. În iunie anul trecut,
CEO-ul ExxonMobil, dl Rex Tillerson, se lamenta explicînd că scăderea
preţului la gazul natural în Statele Unite era, fără îndoială, un noroc
pentru consumatori, dar un blestem pentru compania lui, victimă a unei
scăderi drastice a veniturilor. În timp ce, în faţa acţionarilor săi,
ExxonMobil pretindea în continuare că nu a pierdut nici un cent din
cauza gazului, dl Tillerson a ţinut un discurs aproape plîngăreţ în faţa
Council on Foreign Relations (CFR), unul din think-tank-urile cele mai
influente din ţară: „Sîntem cu toţii pe cale să ne pierdem și cămaşa de
pe noi. Nu mai cîştigăm bani. Totul este pe roşu.”[6]
Aproape în acelaşi moment, compania de gaz britanică BG Group se
vedea obligată la o „depreciere a activelor sale din gazul natural
american de nivelul a 1,3 miliarde de dolari”, sinonimă cu o „scădere
sensibilă a profiturilor ei intermediare”[7].
Pe 1 noiembrie 2012, după ce compania petrolieră Royal Dutch Shell a
înregistrat trei trimestre consecutive de rezultate mediocre, cu o
scădere cumulată de 24% într-un an, biroul de presă al Dow Jones raporta
această ştire funestă, îngrijorîndu-se din cauza „prejudiciului” produs
de entuziasmul pentru gazul de şist în întregul sector bursier.
De la panaceu la panică
Chiar dacă pionier în cursa gazului de şist, Chesapeake Energy nu a
scăpat nici ea bulei. Strivită sub povara datoriilor, compania americană
a trebuit să îşi scoată la vînzare o parte din active – cîmpuri
gazifere şi conducte pentru o valoare totală de 6,9 miliarde de dolari –
pentru a onora acordurile cu creditorii ei. „Compania îşi mai reduce
puţin din avînt, în condiţiile în care CEO-ul ei a fost unul din liderii
revoluţiei gazului de şist”, regretă Washington Post[8].
Cum au putut eroii acestei „revoluţii” să decadă atît de mult? Analistul John Dizard observa în Financial Times
din 6 mai 2012 că producătorii de gaz de şist cheltuiseră sume „de
două, trei, patru, chiar cinci ori mai mari din fondurile lor proprii
pentru a cumpăra terenuri, a fora puţuri şi a-şi duce la bun sfîrşit
programele”. Pentru a finanţa goana după aur a fost nevoie de sume
astronomice „în condiţii complexe şi exigente”, Wall Street nefăcînd
derogare de la regulile lui de conduită obişnuite. Potrivit lui Dizard,
bula gazului ar trebui, totuşi, să continue să crească, din cauza
dependenţei Statelor Unite de această resursă economică explozivă.
„Ţinînd cont de randamentul efemer al puţurilor de gaz de şist, forajele
vor trebui să continue. Preţurile vor ajunge să se ajusteze la un nivel
ridicat, şi chiar foarte ridicat, pentru a acoperi nu doar datoriile
trecute, ci şi costuri de producţie realiste”.
Nu este exclus, cu toate acestea, ca mai multe companii petroliere
mari să se confrunte simultan cu acelaşi dezastru financiar. Dacă
această ipoteză s-ar confirma, spune dl Berman, „am asista la două sau
trei falimente sau operaţiuni de răscumpărare răsunătoare, în virtutea
cărora fiecare şi-ar recupera ce e al lui şi capitalurile s-ar evapora.
Ar fi cel mai rău scenariu.”
Cu alte cuvinte, argumentul potrivit căruia gazul de şist ar proteja
Statele Unite sau întreaga umanitate faţă de „vîrful petrolului” –
nivelul începînd cu care combinaţia de constrîngeri geologice şi
economice va face extragerea ţiţeiului insuportabil de dificilă şi
scumpă – ţine de basme. Mai multe rapoarte ştiinţifice independente
publicate recent confirmă că „revoluţia” gazului nu va aduce o amînare
în acest domeniu.
Într-un studiu publicat în revista Energy Policy, echipa lui
King ajunge la concluzia că industria petrolieră a supraevaluat cu o
treime rezervele mondiale de energii fosile. Zăcămintele încă
disponibile nu depăşesc 850 miliarde de barili, în timp ce estimările
oficiale vorbesc de vreo 1300 de miliarde. Potrivit autorilor, „deşi
cantităţi imense de resurse fosile rămîn cu certitudine ascunse în
adîncimile Terrei, volumul petrolului exploatabil la tarifele pe care
economia mondială are obişnuinţa de a le suporta este limitat şi
destinat să scadă pe termen scurt.”[9]
În ciuda comorilor de gaz smulse subsolului prin fracturare
hidraulică, diminuarea rezervelor existente are loc într-un ritm anual
estimat între 4,5 şi 6,7%. King şi colegii lui resping, astfel,
categoric ideea conform căreia exploatarea gazului de şist ar putea
soluţiona criza energetică. În ce-l priveşte, analistul financiar Gail
Tverberg aminteşte faptul că producţia mondială de energii fosile
convenţionale a încetat să progreseze în 2005. Această stagnare, în care
el vede una din cauzele majore ale crizei din 2008 şi 2009, ar anunţa
un declin susceptibil să agraveze încă şi mai mult recesiunea actuală –
cu sau fără gazele de şist[10].
Asta nu e tot: într-o cercetare publicată imediat după raportul AIE,
New Economics Foundation (NEW) prevede apariţia vîrfului petrolului
pentru 2014 sau 2015, în timp ce costurile de extragere şi aprovizionare
„vor depăşi costul pe care economiile mondiale şi-l pot asuma fără să
aducă un prejudiciu ireparabil activităţilor lor.”[11]
Aceste lucrări nu au reţinut atenţia nici a mass-mediei, nici a
cercurilor politice, inundate de retorica publicitară a lobby-ştilor din
energie. Este un fapt regretabil, deoarece concluzia lor e uşor de
înţeles: departe de a restaura o anumită prosperitate, gazul de şist
umflă o bulă artificială care camuflează temporar o profundă
instabilitate structurală. Cînd ea va exploda, va provoca o criză a
aprovizionării şi o creştere bruscă a preţurilor care riscă să afecteze
în mod dureros economia mondială.
Articol preluat din Le Monde Diplomatique, martie/2013
Traducere de Ciprian Șiulea
[1] „Insiders sound an alarm amid a natural gas rush”, The New York Times, 25 iunie 2011.
[2] Rund Weijermars şi Crispian McCredie, „Inflating US shale gas reserves”, Petroleum Review, Londra, ianuarie 2012.
[3] James Murray şi David King, „Climate policy: Oil’s tipping point has passed”, Nature, nr. 481, Londra, 26 ianuarie 2012.
[4] Wolf Richter, „Dirt cheap natural gas is tearing up the very industry that’s producing it”, Business Insider, Portland, 5 iunie 2012.
[5] „Shale gas will be the next bubble to pop. An interview with Arthur Berman”, Oilprice, 12 noiembrie 2012, http://oilprice.com
[6] <Exxon: „Losing our shirts” on natural gas>, The Wall Street Journal, New York, 27 iunie 2012.
[7] „US shale gaz glut cuts BG Group profits”, Financial Times, Londra, 26 iulie 2012.
[8] „Debt-pagued chesapeake energy to sell $6.9 billion worth of its holdings”, The Washington Post, 13 septembrie 2012.
[9]
Nick A. Owen, Oliver R. Inderwill şi David A. King, „The status of
conventional world oil reserves – Hype or cause for concern?”, Energy Policy, vol. 38, nr. 8, Guildford, august 2010.
[10] Gail E. Tverberg, „Oil supply limits and the continuing financial crisis”, Energy, vol. 37, nr. 1, Stamford, ianuarie 2012.
[11] „The economics of oil dependency: A glass ceiling to recovery”, New Economics Foundation, Londra, 2012. sursa: http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/
singura reacţie interesantă din partea statului, probabil o acţiune de tip stalling.
Ministerul Mediului va organiza o dezbatere publica pe tema gazelor de sist
Ministerul
Mediului va organiza in curand o dezbatere publica pentru a face
clarificari in legatura cu exploatarea gazelor de sist. "Vom organiza in
urmatoarele saptamani o dezbatere publica pentru a explica intr-un mod
cat se poate de transparent care sunt beneficiile unei asemenea
investitii si pentru a face clar anumite precizari din punctul de vedere
al mediului. Exista etape distincte in cadrul acestui proces - cea de
explorare, de cautare, si cea de exploatare - de extragere", a declarat
joi, la Murighiol, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana
Plumb, potrivit Agerpres.
Ministrul a adaugat ca pentru
prima etapa a procesului de exploatare nu este nevoie de o evaluare a
impactului de mediu. "Pentru faza de explorare nu este nevoie de nici un
fel de studiu, pentru ca in Romania explorarea se face de 150 de ani,
tehnologia aferenta fiind cea legata de explorarea gazelor
conventionale", a conchis ministrul Rovana Plumb.
Ministerul Mediului a dat avize unor companii straine pentru explorarea gazelor de sist in regiunea Dobrogea,
a anuntat luni, la Constanta, ministrul Mediului si Schimbarilor
Climatice, Rovana Plumb, care a adaugat ca prima etapa a procesului de
exploatare a gazelor de sist poate dura cinci ani.
"Ca sa ajungem
la exploatare trebuie sa vedem daca avem aceasta resursa si unde o
avem. Da, am dat avize pentru Dobrogea, pentru ca nu exista niciun fel
de risc. (...) Se trateaza cu foarte mare seriozitate, este clar ca
privind explorarea, tehnologia utilizata nu exista riscuri in ce
priveste mediul, niciun fel de transfer in ceea ce priveste calitatea
apei potabile, respectiv infestarea panzei freatice, pentru ca nu se
utilizeaza tehnica de fracturare hidraulica. Probabil ca trebuia sa se
explice mai de mult acest lucru. Daca s-ar fi explicat, probabil ca si
modul in care era receptionata aceasta investitie era altfel facuta. Dar
avem nevoie de aceste explorari", a declarat la Constanta, pe data de
29 aprilie, ministrul Rovana Plumb.
Ministrul Mediului a
participat, joi, in judetul Tulcea, la o actiune de igienizare a unei
zone strict protejate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Citeste si: Cum s-a schimbat pozitia USL fata de gazele de sist. De la motiune de cenzura pina la idee care trebuie tratata "serios pozitiv"
http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14730730-ministerul-mediului-organiza-dezbatere-publica-tema-gazelor-sist.htm
alte linkuri utile:
http://gazedesist.wordpress.com/
si altele.....
11.05.2013
STOP JAFUL ROMÂNIEI! |