George Maior
sursa de neincredere: wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Maior
George Cristian Maior (n.
16 noiembrie 1967 Cluj , RS România ) este un diplomat și om politic român , fost senator din partea Partidului Social Democrat . Între octombrie 2006 -ianuarie 2015 a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații . Din 2015 până în 2021 a fost ambasadorul României în Statele Unite ale Americii .[1]
Biografie George Cristian Maior s-a născut la data de 16 noiembrie 1967 , ca fiu al istoricului Liviu Maior , ministru al învățământului în perioada 1992 -1996 , apoi ambasador în Canada . A urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai (1988-1991).
Licențiat în drept, George Cristian Maior a obținut în 1992 titlul de Master în Drept Internațional și Comparat al Universității George Washington , Washington D.C . În 1997 i-a fost acordat titlul de doctor în Drept Internațional, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca . În anul 1998 a obținut titlul de doctor în drept internațional al Universității Babeș-Bolyai, cu teza de disertație cu denumirea Național și european în jurisprudența Curții Europene de la Strasbourg , nominalizată pentru Premiul Most acordat de UNESCO . În anul 2001 a absolvit Colegiul Național de Apărare din București .
După absolvirea masteratului, începând din anul 1992 , lucrează ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe , în perioada 1997 - 1999 fiind însărcinat cu afaceri la Ambasada României în Irlanda . În perioada 2000 -2004
a îndeplinit funcția de secretar de stat și șef al Departamentului
pentru Integrare Euroatlantică și Politica de Apărare în cadrul
Ministerului Apărării Naționale. În această calitate a coordonat, din
punct de vedere strategic și militar, aderarea României la Organizația Tratatului Nord-Atlantic ,
soldată cu o integrare reușită și activă a României în alianță. A
primit la data de 24 august 2004 gradul diplomatic de ambasador [2]
La alegerile din noiembrie 2004 a fost ales senator de Alba pe listele PSD .
În această calitate, a fost succesiv președinte al Comisiei de
Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională al Senatului României și
membru al Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar
asupra SIE, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și
minorități (iunie 2005 - 5 octombrie 2006), vicepreședinte al Comisiei
de anchetă pentru investigarea afirmațiilor cu privire la existența unor
centre de detenție ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate
de CIA pe teritoriul României dar și în Delegația Parlamentului
României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.
În noiembrie 2005 a participat ca singurul invitat român la
seminarul internațional „Informațiile în secolul XXI”. El și-a înaintat
demisia din Parlamentul României la data de 5 octombrie 2006, fiind
înlocuit ca senator de Alba de către Liliana Lucia Tomoiagă .
Ca urmare a nominalizării președintelui României și a votului acordat de Parlamentul României, la 4 octombrie 2006 ,
George Cristian Maior a devenit al patrulea director al Serviciului
Român de Informații. În cei peste opt ani petrecuți la conducerea
acestei instituții (până în februarie 2015), SRI a parcurs un amplu
proces de reformă, care i-a permis aprofundarea parteneriatelor
bilaterale și multilaterale cu cele mai puternice servicii de intelligence ale lumii democratice, precum și consolidarea unei cote ridicate de încredere în rândul populației.
George Cristian Maior a fost acreditat în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii de președintele României , prin decret prezidențial, la 29 iunie 2015 , începându-și oficial mandatul odată cu prezentarea scrisorilor de acreditare președintelui Statelor Unite ale Americii , Barack Obama , la 17 septembrie 2015 . În 2021 a fost rechemat.[3]
Este profesor universitar și coordonator de doctorat în cadrul
Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană al
Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București.
A publicat numeroase articole și cărți referitoare la drepturile
omului, concepte de drept public, precum și pe teme de relații
internaționale, gândire strategică, studii de securitate și de intelligence .
Este invitat periodic să susțină prelegeri la universități,
organizații și think-tank-uri de prestigiu precum Harvard Kennedy School
of Government, George Washington University ,
American University, National Intelligence University, Atlantic
Council, Center for Strategic and International Studies, Chicago Council
on Global Affairs, Center for European Policy Analysis, AIPAC, etc.. De
asemenea, George Cristian Maior este membru al consiliului de onoare al “National Student Leadership Foundation.”
George Cristian Maior este comandor al Ordinului Național „Steaua României” cea mai înaltă distincție acordată de statul român, precum și cavaler al Ordinului Național „Serviciul Credincios”. În 2017 ,
Directorul Agenției Centrale de Informații (CIA) l-a decorat pe George
Cristian Maior cu „Medalia Earl Warren”, în semn de apreciere pentru
parteneriatul remarcabil cu Statele Unite ale Americii și excepționala activitate demonstrată la conducerea Serviciului Român de Informații (SRI). În aprilie 2014 a fost decorat cu ordinul „Legiunii de Onoare” în grad de cavaler, conferit de președintele Franței . De asemenea, i-au fost conferite titlurile de Doctor Honoris Causa al Academiei Tehnice Militare din București , al Universității Andrei Șaguna din Constanța și al Universității de Vest din Timișoara .
Distincții Ca
o recunoaștere a competenței și profesionalismului dovedit în procesul
reformelor și dezvoltării României, lui George Maior i-au fost conferite
următoarele distincții:
Doctor Honoris Causa conferit de către Academia Tehnica Militara (28 iulie 2015)[5]
Doctor Honoris Causa conferit de către Universitatea Andrei Șaguna din Constanța (5 mai 2015)[6]
Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum conferit de către Universitatea de Vest din Timișoara (octombrie 2014)
Ordinul “Legiunii de Onoare” în grad de Cavaler conferit de președintele Franței (aprilie2014) [7]
Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor (martie 2013)[7]
Ordinul Național “Steaua României” în grad de Ofițer (martie 2010)[7]
Ordinul Național “Steaua României” în grad de Cavaler (decembrie 2008)[7]
Ordinul național "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler (noiembrie 2002) [8]
“Meritorious Service Medal of Alabama” conferit de către guvernatorul statului Alabama[7]
Medalia "Earl Warren” oferita de Directorul Agenției Centrale de Informații (CIA) (mai 2017) [9]
Premii
1998: teza de doctorat, “Drept național și european în jurisprudența Curții Europene de la Strasbourg ”, a fost nominalizată la premiul MOST acordat de UNESCO ;
2004: diplomă de onoare a Academiei Tehnice Militare
pentru merite deosebite în susținerea, dezvoltarea și modernizarea
învățământului politehnic militar și a cercetării științifice
universitare;
2009: premiul special al Salonului Cărții Românești de la Iași,
pentru publicația “Noul Aliat – regândirea politicii de apărare a
României la începutul secolului XXI”, editura RAO, București;
2012: premiul revistei Balcanii și Europa pentru “vocația pentru siguranță și cooperare internațională în domeniul securității”;
2013: premiul revistei Intelligence pentru “contribuții deosebite la dezvoltarea culturii de securitate”;
2013: premiul de excelență al Fundației Colegiului Național de Apărare;
2014: premiul Galei de excelență în civism “ între oameni”, sub egida Academiei Române , în domeniul “diplomație și politici de securitate”.
Sa vedem realitatea:
1 Director al Serviciului Român de Informații
În funcție
4 octombrie 2006 –
27 ianuarie 2015
Sa vedem palmaresul acestui sef, ca o nota, degeaba dai cu pixul si ai carte cand iti distrugi singur natiunea prin complicitate (asta daca te consideri ca esti roman si nu esti altceva)
1 Romania a ajuns in topul celor mai corupte tari din Europa
2 Cazul Rosia Montana Gold Corporation tentativa de furt a cateva sute de tone de aur, prin exploatarea cu cianura si distrugerea a peste 600 de hectare de natura, distrugerea istoriei daco-romane, padure, munti.
Frank Timis, Beni Steinmetz, etc etc cautati de FBI ca infractori, sefi de corporatii, rezultat: sinucideri in randul populatiei din Rosia, relocari fortate, case distruse, cimitire mutate cu buldozerul, protestele din 2013 in toata tara in toate orasele (pana la aprox 30000 de oameni) saracirea in mod intentionat a satenilor, genocid cultural si distrugerea patrimoniului national si UNESCO.
3 Cazul Hexipharma 2016 abia s-a aflat dar de fapt se stia de ani de zile Criza dezinfectanților diluați (România, 2016) Criza dezinfectanților diluați din România din anul 2016
caracterizează un moment critic din evoluția sistemului sanitar
național, apărut ca urmare a documentării unor neconformități în raport
cu normele legale, a parametrilor unor produse dezinfectante achiziționate și folosite în instituțiile medicale din România.
În primăvara lui 2016, presa românească a dezvăluit că în
sistemul sanitar erau folosiți pe scară largă dezinfectanți diluați
achiziționați de la firma
Hexi Pharma , care fusese implicată într-un scandal similar încă din 2006.
Total ucisi in spitale din 2006: peste 80000 de bolnavi datorita infectiilor nozocomiale.
Complici: Serviciul Roman de Informatii, unele loji masonice din Romania (in 2009-2010 deja cumparau dezinfectanti din israel), guvernele din 2006-2015, rusinos.
alte mizerii
pana la urma herr prezident s-a desteptat si i-a taiat elanul:
https://www.zf.ro/eveniment/presedintele-klaus-iohannis-l-a-rechemat-pe-george-maior-din-functia-19928884
Preşedintele Klaus Iohannis l-a rechemat pe George Maior din funcţia de ambasador al României în Statele Unite ale Americii
Preşedintele Klaus Iohannis l-a rechemat pe
George Maior din funcţia de ambasador al României în Statele Unite ale
Americii, anunţă Administraţia Prezidenţială.
George Maior este
ambasadorul României în Statele Unite din iunie 2015 şi a fost şef al
SRI în perioada 2006-2015. Maior a fost implicat într-un scandal cu
privire la rechemarea sa în ţară, după ce un raport al Comisiei de
control al SRI arăta modul discreţionar în care Maior a folosit
Serviciul.
Raportul Comisiei de
control SRI, de la jumătatea lunii aprilie 219, privind colaborarea
dintre SRI şi ANI arată că faptele fostului şef al Serviciului, George
Maior, „se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să
afecteze grav procese democratice, pentru a obţine influenţă politică
nelegitimă”.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat mai multe
decrete privind rechemarea unor ambasadori, printre care Emil Hurezeanu
din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în
Republica Federală Germania, Bogdan Mazuru (Austria), Vlad Vasiliu
(Confederaţia Elveţiană şi în Principatul Liechtenstein), Ovidiu Dranga
(Polonia), Steluţa Arhire (Republica Slovacă) şi Liviu-Petru Zăpîrţan
(Sfântul Scaun şi pe lângă Ordinul Suveran Militar de Malta).
De
asemenea, au mai fost rechemaţi Adrian-Gabriel Davidoiu (Regatul
Norvegiei), Lilian Zamfiroiu (Marele Ducat al Luxemburgului), Manuela
Breazu (Irlanda), Dan Iancu (Republica Azerbaidjan), Svetlana-Tatiana
Iosiper (Japonia), Marcel Alexandru (Republica Algeriană Democratică şi
Populară şi în Republica Niger), Nicolae Comănescu (Regatul Haşemit al
Iordaniei), Nicuşor-Daniel Tănase (Statul Kuwait), Iulia Pataki
(Republica Kenya, Republica Uganda, Republica Burundi, Republica Unită a
Tanzaniei şi Republica Rwanda), Genţiana Şerbu (Republica Cuba, Haiti,
Jamaica, Commonwealth Dominica, Federaţia Saint Kitts şi Nevis, Antigua
şi Barbuda, Comunitatea Bahamas şi Barbados), Marius Constantin
Borănescu (Republica Africa de Sud, Republica Namibia, Republica
Botswana, Regatul Lesotho, Republica Mozambic, Republica Zambia, Regatul
Eswatini, Republica Seychelles, Republica Madagascar, Uniunea Comorelor
şi Republica Mauritius), Monica-Mihaela Ştirbu (Republica Chile),
Ştefan Mera (Republica Federativă a Braziliei, Republica Surinam şi
Republica Cooperatistă Guyana), Dan Stoenescu (Republica Tunisiană),
Mihai Ciompec (Republica Coreea) şi Cezar-Manole Armeanu (Republica
Kazahstan, Republica Tadjikistan şi în Republica Kârgâză).
Alte mizerii:
sursa: https://gazetadecluj.ro/cum-ii-umfla-universitatile-contul-lui-george-maior/
George Cristian Maior, ambasadorul României la Washington și
fostul şef al Serviciului Român de Informaţii al cărui nume este legat
de protocoalele secrete încheiate de SRI cu parchetele, instanţele şi
sistemul judiciar din România, câștigă anual sute de mii lei. O parte
din aceste venituri vin de la universitățile din țară care i-au umflat
considerabil contul lui Maior în ultimii ani.
George Maior a fost director al Serviciului Român de
Informații timp de peste opt ani, începând din octombrie 2006. În prima
declarație de avere publică, completată în anul 2009, George Maior deținea un
apartament în București dobândit în 1997, iar în anul 2005, în timp ce era
director al SRI a mai cumpărat un apartament tot în Capitală și un teren în
satul Potigrafu, județul Prahova. Tot în perioada când era deja instalat în
funcție, Maior a investit în tablouri, unul semnat de Corneliu Baba (9.000 lei)
și două de Sorin Ilfoveanu (ambele în
valoare totală de 13.000 lei). Tot după ce a fost investit în funcție, Maior
și-a deschis conturi la mai multe bănci din România (în valoare totală de
11.000 lei) și la HSBC Bank (1.800 dolari). George Maior avea încheiată la
acea vreme o poliţă de asigurare de viaţă în valoare de 20.000 lei. De la SRI,
a câștigat în anul 2008 suma de 69.926 lei, iar de la Școala Naţională de
Studii Politice și Administrative (SNSPA) ca și conferențiar universitar suma
de 12.459 lei. Împreună cu soția, Anamaria Maior, cei doi aveau venituri și din
închirierea unui apartamente din București, respectiv suma de 25.908 lei, adică
primeau 2.159 lei lunar.
Anul următor, averea lui Maior nu s-a schimbat prea mult,
deținând aceleași bunuri, singura schimbare a fost salariul încasat anual. Dacă
de la SRI a primit mai puțin cu aproximativ 7.000 lei, suma de la SNSPA a
crescut cu 4.000 lei, și în plus, a primit bani și de la Academia Națională de
Informații, respectiv 11.155 lei ca și conferențiar universitar.
Din declarațiile de avere completate în anii 2011, 2012,
2013, 2014 rezultă că nu s-au produs schimbări asupra bunurilor mobile și
imobile, ci Maior a încasat mai mulți bani de la SRI și de la universități, iar
în anul 2010, Maior a încasat în plus suma de peste 4.000 lei din vânzarea
cărților pe care le-a scris.
Cum și-a pregătit
George Maior plecarea în SUA
George Maior a fost șef al SRI până în februarie 2015, iar
abia atunci, în declarația de avere completată în vara acelui an s-au produs
mici schimbări. Spre exemplu, Maior a vândut în primăvara anului 2015 terenul
pe care îl deținea în Prahova cu suma de 50.0000 euro către Elian Monea, ce
deținea o firmă de construcții în Câmpina. Vânzarea terenului s-a făcut cu o
lună înainte de plecarea lui Maior la Washington. Înainte cu un an, în
noiembrie 2014, Maior a vândut și unul dintre apartamentele din București cu
suma de 125.000 euro. Noii proprietari sunt
Marian Trușcă, procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Municipiului București și fost director al Institutului Național al
Magistraturii și soția acestuia, Alina Trașcă, consilier de probațiune.
Viața la Washington
De când a primit postul de ambasador al României în Statele
Unite ale Americii, pe lângă salariul de la MAE, George Maior primește
bani și de la Academia de Științe ale Securității Naționale, în anul 2015
acesta a primit suma de 21.736 lei. Și de la SNSPA a primit mult mai mulți
bani, ajungând în 2015 să primească peste 76.182 lei, comparativ cu anul 2008
când a primit 12.500 lei. Veniturile s-au dublat și din partea Academiei Naționale
de Informații, de unde în 2015 a primit aproape 26.000 lei, comparativ cu anii
precedenți când câștiga puțin peste 10.000 lei. Un an mai târziu, în 2017, din
funcția de ambasador a primit 9.800 lei și 60.380 dolari, iar veniturile de la
universități s-au mărit considerabil. Spre exemplu, de la SNSPA a primit
aproape 95.000 lei, iar de la Academia de Științe ale Securității Naționale cunoscută ca şi “fabrica de
diplome” a lui Gabriel Oprea a încasat încă 31.604 lei.
Moşteniri şi
achiziţii de opere de artă
La capitolul economii, fostul director al SRI declara anul
trecut că deţine în conturi şi depozite bancare suma de 121.279 de lei, 50.000
de euro şi 2.220 de dolari. Soţia sa, Anamaria Maior, deţine, la rândul ei,
conturi bancare de 226.805 lei şi 46.070 de euro. Mai mult, George Maior are
încheiată o poliţă de asigurare de viaţă în valoare de 71.279 de lei, iar soţia
sa, una de 144.775 de lei.
Din aceeaşi declaraţie de avere primim informaţii cu privire
la ce a făcut Maior cu o parte din aceşti bani. Asta, deoarece, la capitolul
“bunuri de valoare”, ambasadorul susţine că a achiziţionat, în 2017, bijuterii
în valoare de 5.000 de euro. Fix zece la sută din suma împrumutată de la soră
şi cumnat. Tot în 2017, soţia lui Maior a moştenit tablouri în valoare de
12.169 de euro, care se adaugă colecţiei deţinute de ambasador, achiziţionată
în perioada 2005-2007.
Şi capitolul proprietăţilor imobiliare ale familiei Maior
s-a modificat, în comparaţie cu declaraţia de avere din anul 2016. În prezent,
Anamaria Maior apare ca moştenitoare, din 2017, a unui teren de 1.685 metri
pătraţi în comuna Corbeanca, la care se adaugă o casă în suprafaţă de 170 metri
pătraţi, de asemenea moştenită, şi a unui apartament în Bucureşti, în suprafaţă
de 147 metri pătraţi. Anul trecut, familia Maior deţinea doar un apartament în
Bucureşti, în suprafaţă de 78 metri pătraţi, dat spre închiriere.
Trai scump peste
Ocean
În anul 2017, George
Cristian Maior a decis să ia împrumut de 50.000 de euro de la Alina şi Bogdan
Rotta. Aceştia sunt sora ambasadorului român la Washington şi soţul acesteia.
Creditul urmează să fie restituit până în anul 2023. În aceste condiții,
menționăm că ambii copii ai familiei Maior locuiesc New York City.
Soții Rotta au derulat și încă mai derulează, se pare,
activități economice și pe teritoriul României. Spre exemplu, în cursul lunii
iulie a anului 2005, Bogdan Rotta a înființat, împreună cu alte patru persoane
fizice, o companie care se ocupă cu comerțul cu ridicata al produselor
farmaceutice. Este vorba despre SC PM International Direct Sales Center SRL,
din acționariatul căreia au mai făcut parte Sergiu Desagă, Jager Helmut, Radu
Horia Bisorca și Christian Eftene. Societatea a avut deschis, la un moment dat,
un punct de lucru la o adresă din aleea Alexandru, la numărul 11, în imediata
apropiere a sediului fostului PDL, actual PNL, și la o aruncătură de băț de
Palatul Victoria.
Soții Bogdan și Alina Diana Rotta mai dețin și o altă
companie, pe nume SC Rotta & Rotta SRL, care, potrivit obiectului de
activitate declarat, în cursul anului 2006 că se ocupă cu activități de
spectacole, bâlciuri și parcuri de distracție.
De asemenea, creditorii lui George Cristian Maior mai
figurează sau au figurat ca asociați, în România, în cadrul unor alte companii.
Este vorba de SC Nolte Kuechen Design SRL, unde, în martie 2008, Alina Nadia
Rotta a decis să cedeze acțiunile deținute în favoarea unui anume Adrian Daniel
Urzică. Două luni mai târziu, Urzică părăsește acționariatul companiei,
cedându-i acțiunile lui Bogdan Rotta. Mai departe, vorbim despre SC Deluxetour
SRL, unde, la data de 12 noiembrie 2014, când George Maior se afla încă la
conducerea SRI, asociați erau Iulian Ghicu, Mark Niklaus Doloc și Bogdan Rotta.
În 2015, societatea se redenumește SC DLT Business & Travel SRL, cu același
acționariat, dar din care, la un moment dat, Iulian Ghicu decide să se retragă,
cesionându-i părțile sociale asociatului Mark Nicolaus Dolok. Societatea a
funcționat până în data de 19 martie 2019, când cei doi acționari rămași au
luat o decizie în AGA de dizolvare și lichidare voluntară a companiei.
De menționat și faptul că Bogdan Rotta, cumnatul lui Maior
este fiul lui Radu Rotta, deci nepotul lui Răzvan Rotta, fostul partener de
afaceri al senatorului Marius Nicoară. Răzvan Rotta a fost și fotograful
Revoluției clujene.
Alte surse cu activtitatile acestui individ:
https://pressone.ro/follow-the-money-cum-a-primit-george-maior-o-jumatate-de-milion-de-lei-de-la-snspa-pentru-a-coordona-doctorate-de-la-washington-d-c
Data: 01/02/2021
George Maior, ambasadorul României în Statele Unite ale
Americii și fost director al Serviciului Român de Informații (SRI), a
încasat în ultimii cinci ani aproximativ o jumătate de milion de lei
pentru coordonarea a șapte doctoranzi, desfășurată de la 8.000 de
kilometri, adică din Washington D.C., orașul în care locuiește începând
din toamna lui 2015.
Banii i-au fost virați în cont în
ultimii cinci ani – de când acesta îndeplinește misiunea de ambasador în
SUA – de către Școala Națională de Științe Politice și Administrative
(SNSPA), unde Maior este din 2015 profesor universitar titular și
conducător de doctorate.
La cei circa 400.000 de lei, menționați
deja în mod transparent de Maior în declarațiile de avere, se vor mai
adăuga în declarația de avere din 2021, cel mai probabil, alți
aproximativ 100.000 de lei, sumă aferentă anului 2020.
Banii
nu au fost încasați pentru activitățile didactice care îi revin ca
profesor universitar titular, deoarece și-a suspendat contractul de
bază, ci pentru coordonarea de doctorate pentru care George Maior a
obținut oficial abilitarea după plecarea la post, în Statele Unite.
Începând
cu octombrie 2015 și până în septembrie 2020, George Maior a avut un
număr de șapte doctoranzi în coordonare, însă nici unul dintre aceștia
nu și-a încheiat studiile, deși legea spune că termenul de finalizare a
unui doctorat este de trei ani.
Alte trei persoane, care au dat
examen de admitere la Școala Doctorală a SNSPA anul trecut, au devenit
doctoranzii fostului șef al SRI începând cu octombrie 2020.
Mai
mult, în acești cinci ani în care a fost plătit de SNSPA cu circa o
jumătate de milion de lei, Maior nu figurează cu activitate de referent
în vreo comisie de susținere a tezelor altor doctoranzi.
SNSPA
este condusă de rectorul Remus Pricopie, un fidel apropiat al lui George
Maior, cel căruia acesta i-a încredințat la plecarea în SUA conducerea
Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), una dintre cele
mai opace instituții finanțate până nu demult de statul român.
În
mandatul lui George Maior de director al Serviciului Român de
Informații, Școala Doctorală a Academiei SRI s-a transformat într-o
veritabilă fabrică de plagiate. Nu mai puțin de 42 dintre cele 82 de
teze susținute în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2014, în care Maior
era directorul Serviciului, au fost reclamate ulterior la CNATDCU
pentru plagiat, 38 dintre acestea chiar de către noua conducere a
Academiei.
Pe urma banilor Anunțul
că George Maior a fost nominalizat ambasador al României în Statele
Unite ale Americii a fost făcut public de Administrația Prezidențială pe
30 aprilie 2015.
Numirea oficială a fost făcută de președintele
Klaus Iohannis, prin decret, pe 29 iunie 2015, iar mandatul l-a început
oficial pe 17 septembrie 2015, odată cu prezentarea scrisorilor de
acreditare președintelui Statelor Unite ale Americii, Barack Obama.
George
Maior menționează în declarațiile de avere care acoperă perioada de
când se află la Washington circa 400.000 de lei bani încasați de la
SNSPA „pentru activități didactice” .
Sumele declarate
până acum se ridică la 407.153 de lei: estimativ 21.000 lei pentru
intervalul octombrie–decembrie 2015 și 386.153 de lei pentru intervalul
2016–2019. La acestea se vor adăuga alți circa 100.000 lei – venituri
obținute în 2020, care urmează să fie incluse în declarația de avere ce
va deveni publică în mai 2021.
Un total de o jumătate de milion de lei din bani publici, având în vedere că SNSPA este o universitate de stat.
Într-un răspuns la o solicitare pe care am adresat-o SNSPA se precizează că „la
momentul numirii în funcția de ambasador în Statele Unite ale Americii,
domnul Maior și-a suspendat activitatea de bază, în conformitate cu
prevederile legale și regulamentele interne ale facultății”.
Potrivit Legii Educației nr. 1/2011 (art. 304, alin. 6 și alin. 8 ),
un profesor titular care pleacă într-o funcție în afara țării poate
cere rezervarea postului – ceea ce înseamnă că postul îi este înghețat,
astfel încât norma didactică să nu-i fie afectată – iar drepturile
salariale nu i se mai plătesc, a explicat secretarul de stat în
Ministerul Educației, responsabil cu învățământul superior, Gigel
Paraschiv.
Acesta mai susține că în cazul diplomaților drepturile
salariale nu se plătesc în țară, ci în statul unde își exercită
atribuțiile și că nu are cunoștință „să existe vreun diplomat care să-și primească în continuare drepturile salariale de la universitate”.
Legal,
SNSPA nu îi mai putea plăti salariul lui George Maior în condițiile în
care postul fusese rezervat, în acord cu Legea Educației, dar și cu Statutul corpului diplomatic ,
care precizează că drepturile salariale ale unei persoane care ocupă o
funcție diplomatică sunt plătite de Ministerul Afacerilor Externe.
Cum Maior nu putea fi plătit ca profesor universitar, l-am întrebat pe rectorul SNSPA, Remus Pricopie, pentru ce „activitate didactică” i-a fost achitată jumătatea de milion de lei.
Răspunsul nu l-am primit direct de la Pricopie, ci de la Direcția de
Comunicare și Media a SNSPA, care precizează că George Maior este
încadrat „în conformitate cu legea” în calitate de coordonator de doctorat, în regim de cumul, la Școala Doctorală a instituției, „unde desfășoară activități de îndrumare a doctoranzilor”.
Pe ultima sută de metri înainte de a pleca la post, SNSPA a găsit o
variantă care să îi asigure lui George Maior, în continuare, obținerea
unui salariu constant, echivalent cu cel pe care l-ar fi încasat dacă ar
fi fost în continuare profesor universitar și ar fi avut activitate
didactică: conducerea de doctorate.
Abilitarea 26 august 2015.
Cu circa două săptămâni înainte să se suie în avionul care avea să îl
ducă spre Washington D.C. – unde urma să preia postul de ambasador al
României –, George Maior își susține abilitarea pentru a deveni conducător de doctorate.
Comisia care l-a validat a fost formată din apropiați ai săi: Iordan Gheorghe Bărbulescu,Vasile Pușcaș și Ioan Horga.
Bărbulescu
și Horga au fost membri și în comisia de concurs când Maior a devenit
profesor universitar la SNSPA, în ianuarie 2015.
Iordan Gheorghe Bărbulescu,
la acel moment șef al Școlii Doctorale a SNSPA, obținuse în 2015
statutul de academician în Academia de Științe ale Securității Naționale
(ASSN) după ce George Maior a devenit președintele acesteia, în
ianuarie 2015.
Vasile Pușcaș are
o relație personală foarte apropiată cu Maior. Fost deputat și ministru
în guvernul Adrian Năstase, Pușcaș este – alături de Maior – unul
dintre membrii așa-numitului „Grup de la Cluj”
din PSD, văzut în prima parte a anilor 2000 ca un fel de grupare
disidentă față de direcția impusă în partid de fostul premier Adrian
Năstase. Din același grup făcea parte și Vasile Dîncu, prietenul intim
al lui Maior, și el academician în ASSN.
După ce Maior și-a
susținut teza de abilitare, dosarul său a plecat spre Consiliul Național
de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare
(CNATDCU).
Potrivit legislației , dosarul a fost analizat de către Comisia de Sociologie Științe Politice și Administrative a CNATDCU, din care au făcut parte și doi dintre universitarii în fața cărora își susținuse teza de abilitare: Vasile Pușcaș – în calitate de vicepreședinte – și Ioan Horga , ca membru.
Consiliul
General al CNATDCU, ultimul prag de avizare a unei abilitări, i-a
validat dosarul lui Maior pe 25 septembrie 2015, însă dreptul de a
coordona doctorate i-a fost acordat în mod oficial abia pe 29 septembrie
2015, odată cu semnarea ordinului de către ministrul Educației, Sorin
Cîmpeanu, și el membru al ASSN.
La acel moment George Maior se afla la Washington de două săptămâni.
Cum au fost plătiți banii? Sumele
lunare încasate de George Maior de la SNSPA doar pentru activitatea de
coordonare de doctorate sunt apropiate sau chiar ușor mai mari decât
cele pe care un profesor universitar le primește ca salariu de bază.
Oricum, sunt cu mult peste ceea ce primește un profesor universitar
pentru activitatea de coordonare de doctorate.
Cum SNSPA a
refuzat să ofere alte informații, am întrebat un profesor universitar –
care este conducător de doctorate și director al Consiliului Studiilor
Universitare de Doctorat (CSUD) într-o universitate din România – cum
poate o universitate, în teorie, să plătească unui profesor, prin cumul,
doar coordonarea de doctorate, în condițiile în care contractul de bază
este suspendat.
Acesta a descris situația ca pe o „ciudățenie” și susține că singura variantă în care s-ar putea face plata prin cumul ar fi încheierea unui alt contract „pe care nu l-au suspendat, și asta ar putea explica de ce i-au spus «cumul»” .
Totuși,
referitor la suma de circa 100.000 de lei plătită pe an – apropiată ca
valoare de salariul de bază încasat anual de un profesor, care presupune
susținerea de cursuri și activități de cercetare – universitarul
susține că „nu vede” cum ar putea fi justificată numai de activitatea de conducător de doctorat.
Acesta
mai susține că, teoretic, pentru a se ajunge la o asemenea sumă, un
coordonator ar trebui să aibă cel puțin 14 doctoranzi simultan în
stagiu – ceea ce oricum ar fi ilegal, legea prevăzând o limită maximă
de 12 doctoranzi – și, în plus, să țină și ore de curs.
„Eu nu
văd cum ar putea să îi dea o normă integrală, să plătească un salariu
întreg. Adică s-ar putea un cumul parțial, de sfert de normă sau, la
limită, jumătate de normă. Să fie o normă integrală, nu ai cum, adică
prevederile legale sunt atât de constrângătoare încât nu văd cum ar
putea să dea în cumul o normă întreagă și numai pe doctorat, adică nu
iese. Legislația nu permite așa ceva” , a mai declarat profesorul, care a furnizat aceste informații sub protecția anonimatului.
Care a fost activitatea de coordonare doctorală? Oficial,
George Maior a devenit coordonator de doctorate în Științe Politice la
SNSPA începând cu 29 septembrie 2015, când ministrul Educației de
atunci, Sorin Cîmpeanu, i-a semnat ordinul de confirmare a abilitării.
Totuși,
pentru a-și formaliza relația cu SNSPA, Maior trebuia să facă o cerere
de afiliere la școala doctorală și să semneze un nou contract. Când s-au
întocmit aceste documente și cum au fost ele semnate, având în vedere
că Maior era la 8.000 de kilometri distanță, e greu de spus în lipsa
unor explicații oficiale.
În ciuda faptului că SNSPA a refuzat să
furnizeze orice fel de informații despre activitatea lui George Maior
din perioada 2015–2020, din datele publice disponibile pe site-ul
instituției am reconstituit contribuția sa la activitatea școlii
doctorale.
În mod normal, activitatea unui coordonator de
doctorate poate fi confirmată prin prezența ca membru, în fiecare
toamnă, în comisiile de admitere a candidaților; prin îndrumarea
propriu-zisă a acestora pe parcursul celor trei ani de studii doctorale;
și prin prezența – în calitate de coordonator științific sau referent –
în comisiile de susținere publică a tezelor de doctorat.
În
perioada 25 ianuarie 2016 – 4 decembrie 2020, 125 de doctoranzi și-au
susținut lucrările științifice la SNSPA, conform anunțurilor de pe
site-ul instituției, în cele patru domenii ale Școlii Doctorale a
SNSPA.
Legea obligă universitățile să anunțe public susținerea tezelor de
doctorat, deci e puțin probabil ca la SNSPA, în intervalul de cinci ani
analizat, să fi fost susținute și alte lucrări.
În acest interval,
Maior – afiliat domeniului Științe Politice – a avut zece doctoranzi,
însă niciunul nu și-a finalizat teza de doctorat prin susținere publică.
În plus, Maior nu a făcut parte din nicio comisie de referenți pentru
tezele altor doctoranzi din cadrul SNSPA – și nici nu a fost membru,
conform anunțurilor publice, în comisiile de admitere organizate în
fiecare toamnă.
Coordonatorii de doctorate afiliați domeniului
Științe Politice au fost implicați într-un fel sau altul – în calitate
de coordonatori științifici sau de referenți – în susținerea a 88 dintre
cele 125 de teze de doctorat susținute public.
Filiera americană a doctoranzilor Dintre
cei zece doctoranzi pe care George Maior îi are în coordonare, șapte ar
fi trebuit să fi susținut public deja tezele de doctorat; ceilalți trei
abia au fost admiși la studii în luna octombrie 2020.
George
Maior figurează cu un număr de trei doctoranzi în coordonare chiar din
2015, anul în care și-a obținut abilitarea. În 2015, la data admiterii,
Maior nu figura pe lista coordonatorilor pentru care candidații la
studii doctorale ar fi putut opta – și nici nu a făcut parte din
comisiile de admitere întrunite la 29 septembrie 2015, data la care
ministrul Educației Sorin Cîmpeanu îi semna, de altfel, ordinul de
abilitare.
Patru dintre doctoranzii lui Maior, care ar fi trebuit
să își finalizeze studiile prin susținerea publică a tezei în 2018 și
2019, figurează în prelungire de școlaritate; unora le-a expirat, însă,
și prelungirea.
Și celor trei doctoranzi care au început
studiile doctorale în 2017 le-a expirat termenul legal de susținere a
tezelor, însă în cazul lor nu există nicio mențiune referitoare la
prelungirea școlarității pe site-ul SNSPA.
Trei dintre doctoranzii lui George Maior îi sunt subordonați acestuia la Ambasada României din Washington D.C.
Ștefana Rotaru (admisă în 2016), ocupă funcția de ministrul plenipotențiar, conform site -ului misiunii diplomatice, ocupând a treia poziție în linie ca importanță după ambasador.
Alina Sînziana Păun (admisă în 2015) ocupă funcția de consilier în Biroul Politic, iar Iulia Huiu (admisă în 2020) este secretar I al ambasadei.
Poziția lui Maior Într-un
răspuns la o solicitare pe care i-am transmis-o prin e-mail, George
Maior susține că și-a îndeplinit atribuțiile de coordonator, ba mai
mult, a susținut și cursuri.
„În perioada menționată, am
asigurat îndrumarea și coordonarea individuală a doctoranzilor prin
intermediul instrumentelor de comunicare online, telefonic, precum și
nemijlocit, în momentele în care acest lucru a fost posibil. De
asemenea, am susținut, online, cursuri de specialitate și prelegeri” , susține ambasadorul României în SUA.
Maior mai spune că a participat la discuții și dezbateri pe teme academice cu doctoranzi și cadre didactice și că a îndeplinit „integral atribuțiile aferente unui coordonator de doctorat, conform actelor normative și regulamentelor în vigoare”.
„Îmi
permit să cred că cea mai bună apreciere a activității mele în acest
domeniu este dată de faptul că am avut întotdeauna un număr mare de
studenți care au dorit să se înscrie la studii doctorale sub îndrumarea
mea. Încrederea lor mă onorează și mă obligă, așadar am încercat
permanent să le acord cât mai mult timp și sprijin în parcursul lor
academic ”, a încheiat George Maior declarația.
Profesor universitar la SNSPA Întreg
anul 2015 – cel în care a părăsit, după mai bine de opt ani, funcția de
director al SRI – a fost marcat de schimbări în plan academic pentru
Maior: a devenit profesor universitar, apoi academician și președinte al
Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN) – înființată de
bunul său prieten Gabriel Oprea – iar, în final, a devenit și conducător
de doctorate.
George Maior, fost director al SRI în perioada 2006–2015, a susținut
concursul pentru postul de profesor universitar la SNSPA pe 24 ianuarie
2015, într-o liniștită dimineață de sâmbătă.
Era cu trei zile
înainte ca președintele Klaus Iohannis să-i ceară demisia din funcția de
director al Serviciului Român de Informații (SRI).
Maior era
încă din 2005 conferențiar universitar la SNSPA, când s-a înscris în
2015 la concursul pentru poziția de profesor universitar în
Departamentul de Relații Europene și Integrare Europeană (DRIIE).
Interesant este contextul de dinaintea organizării concursului.
Postul
de profesor a fost scos la concurs în plină campanie electorală pentru
prezidențiale când exista o certitudine: România urma să aibă un nou
președinte. Anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial în 24 noiembrie
2014, la opt zile după ce Klaus Iohannis a câștigat în mod surprinzător
– dar categoric – al doilea tur al alegerilor prezidențiale,
învingându-l pe fostul premier Victor Ponta.
În perioada
campaniei electorale și înaintea primului tur de scrutin, care a avut
loc pe 2 noiembrie 2014, multiple surse politice îl creditau pe George
Maior ca fiind viitorul premier din partea PSD, în scenariul în care
Victor Ponta – care obținuse 40,44% în primul tur, cu 10% mai mult decât
Klaus Iohannis – urma să devină președintele României.
Relația
de prietenie dintre Victor Ponta și George Maior este una de
notorietate. Cei doi sunt și înrudiți: George Maior i-a fost naș de
cununie lui Victor Ponta când acesta s-a căsătorit cu Daciana Sârbu – și
este și nașul de botez al fiicei celor doi, Irina.
Avansul de 10%
al lui Ponta din primul tur a fost însă anihilat de proasta organizare a
alegerilor din diaspora: imaginile cu cetățeni români care nu au reușit
să voteze a generat revoltă – și o neașteptată mobilizare – în țară: în
turul al doilea, cu o prezență masivă la vot, Klaus Iohannis l-a învins
pe Victor Ponta categoric, cu un avantaj de aproape 9%.
În
acest context politic agitat, în care directorul SRI își lua adio de la
prezumtiva funcție de prim-ministru, Școala Națională de Științe
Politice și Administrative organiza concursul pentru un post de profesor
universitar în Departamentul de Relații Internaționale și Integrare
Europeană, post pentru care s-a înscris un singur candidat: George
Maior.
Președinte autosuspendat al ASSN O altă schimbare importantă în plan academic s-a produs pentru George Maior la scurt timp după încheierea alegerilor.
Maior
a fost directorul SRI până în 27 ianuarie 2015, zi în care noul
președinte, Klaus Iohannis, i-a cerut demisia – la capătul unei perioade
de tensiuni și declarații contondente făcute pe marginea legilor
siguranței naționale, respinse între timp de Curtea Constituțională.
La
doar două zile după ce a plecat din SRI, Maior a speculat o altă
oportunitate academică: a devenit președintele Academiei de Științe ale
Securității Naționale.
Și de această dată contextul este important.
Formal, ASSN a fost înființată în anul 2012 la inițiativa unui grup de politicieni – printre care fostul vicepremier Gabriel Oprea , fostul ministru de Externe Teodor Meleșcanu , fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Eugen Bădălan și fostul ministru Eugen Nicolicea .
Ideea
înființării unei academii de științe militare i-a aparținut lui Gabriel
Oprea, însă scopul, forma și conducerea i-au fost deturnate spre zona
de securitate națională de George Maior imediat după demiterea sa
intempestivă de la conducerea SRI.
Pe Oprea și Maior îi leagă o strânsă prietenie.
În
mandatul lui Maior de director al SRI, Gabriel Oprea a înființat o
școală doctorală în cadrul Academiei SRI – devenind profesor și
conducător de doctorate.
De numele lui Oprea și al Academiei SRI
se leagă cel mai mare scandal public de plagiat pe care România l-a
cunoscut vreodată: instituția a fost nevoită să recunoască în 2018/2019
faptul că 41 de teze de doctorat din 85 sunt plagiate , 11 fiind coordonate de Oprea.
În
perioada în care fabrica de plagiate de la Academia SRI duduia, Maior
era directorul SRI, iar Oprea era unul dintre conducătorii-cheie de
doctorate.
Dar asta nu e singura dovadă a prieteniei celor doi.
Episodul „Sufrageria lui Oprea” ,
mai exact întâlnirea de taină din noaptea turului doi al alegerilor
prezidențiale din 2009, care avea să-l reconfirme pe Traian Băsescu
pentru cel de-al doilea mandat de președinte, este chiar mai grăitor.
Atunci, în sufrageria lui Gabriel Oprea din vila acestuia din cartierul Cotroceni, aveau să se adune George Maior , director al SRI, Florian Coldea , prim-adjunct al directorului SRI, Laura Codruța Kövesi , prim-procuror al Direcției Naționale Anticorupție, și Vasile Dîncu , membru PSD, academician ASSN și prieten intim al lui Maior.
Academician fără palmares Revenind
la ASSN – care l-a plătit până în decembrie 2019 pe ambasadorul
României în SUA, din bani publici, cu o indemnizație viageră – , această
instituție a reprezentat o oportunitate pentru George Maior, rămas la
24 ianuarie 2015 fără nicio funcție oficială, de a nu-și pierde
relevanța pe scena publică.
Conducerea ASSN a fost schimbată
într-o ședință a Adunării Generale din 29 ianuarie 2015. Președinte a
fost ales George Maior, care părăsise funcția de director al SRI cu doar
două zile înainte.
Tot atunci, vicepreședinte a fost ales prof. univ. Vasile Mihail Ozunu ,
director al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, un apropiat al lui Gabriel Oprea, iar
secretar general a devenit prof. univ. Gheorghe Toma , la acea dată prorector al Academiei SRI.
După
preluarea președinției ASSN de către George Maior și până la plecarea
acestuia la post, în Statele Unite, ASSN a suferit mai multe
transformări.
Unii dintre membrii Academiei numiți în 2012 au
dispărut, fiind înlocuiți de apropiați ai lui Maior sau Oprea, fără
nicio legătură, cel puțin la prima vedere, cu securitatea națională: Remus Pricopie, rector al SNSPA și succesor al lui Maior la șefia ASSN, Vasile Dîncu, acum deputat PSD și președinte al Consiliului Național al partidului, Adrian Curaj , fost ministru al Educației, Petre Tobă, fost ministru de Interne, Sorin Cîmpeanu, actual ministru al Educației, Dan Mihalache, actual ambasador în Cipru.
Despre cine sunt membrii ASSN și despre istoria acestei instituții am scris mai multe texte care pot fi citite aici , aici și aici .
După
ce a fost desemnat ambasador, Maior s-a suspendat din funcția de
președinte al ASSN, președinte interimar fiind desemnat Remus Pricopie,
rectorul SNSPA și un fidel apropiat al lui Maior.
Una dintre modificările importante aduse ASSN în scurtul mandat al
lui Maior a fost faptul că Academia a primit dreptul de a fi finanțată
din bani de la bugetul de stat, plătiți prin Ministerul Educației, iar
membrii săi au primit dreptul de a fi remunerați pe viață cu
indemnizații de academicieni.
Membrii ASSN au beneficiat de rente
viagere plătite din bani de la bugetul de stat prin Ministerul
Educației până în ianuarie 2020.
Finanțarea Academiei a fost
tăiată la începutul lui ianuarie anul trecut, când în bugetul pe 2020 nu
au mai fost alocați bani pentru această instituție.
De altfel,
în cei cinci ani de când se află la Washington, George Maior a încasat
un total de 153.219 lei ca indemnizație viageră de la ASSN, via bugetul
de stat, deși activitatea academică a acestuia în cadrul instituției
este complet necunoscută.
Încercarea de a afla – printr-o solicitare în baza legii liberului
acces la informațiile de interes public – care a fost activitatea lui
Maior în cadrul ASSN începând cu 2015 s-a lovit de un refuz din partea
conducerii Academiei.
Din acest motiv, am acționat Academia de
Științe ale Securității Naționale în instanță în mai multe procese, pe
care le-am câștigat în faza de fond, apelurile urmând să fie judecate în
lunile care urmează.
La acest articol a contribuit Mona Dîrțu.
Orice roman autentic posteaza sursa / linkul de unde a preluat informatiile, cei care nu fac asa sunt doar niste zdrente comuniste, 17.11.2012 @ Iacobini A.
