Actiuni ale SBU ucrainean la Chisinau

Procesul de la Haga în date şi cifre

DATE

 1947: Tratatul de Pace de la Paris între România şi Puterile Aliate şi Asociate lasă României Insula Şerpilor

 1948: Protocolul de precizarea a parcursului frontierei de stat dintre România şi URSS prevede transferul ilegal, contrar Tratatului de Pace, al Insulei Şerpilor la URSS

 1949: se încheie acordul româno-sovietic sub formă de procese verbale de demarcare şi delimitare a frontierei prin care se stabileşte o delimitare parţială în jurul Insulei Şerpilor, acord confirmat ulterior prin documente de acelaşi tip încheiate în 1954, 1963, 1974 

 1967-1987: 10 runde de negocieri româno-sovietice pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră

 1982: România participă la semnarea Convenţiei ONU privind Dreptul Mării de la Montego Bay, după ce a participat activ la A Treia Conferinţă ONU privind Dreptul Mării de negociere a acestui important tratat multilateral

 1996: România ratifică Convenţia ONU privind Dreptul Mării din 1982 şi formulează o declaraţie prin care arată că „insulele nelocuite şi lipsite de viaţă economică proprie nu pot afecta în niciun mod delimitarea spaţiilor care aparţin coastelor principale ale statelor riverane.” Această declaraţie viza Insula Şerpilor şi nu a fost obiectată de nici un stat.

 1997: se încheie şi intră în vigoare Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina şi Acordul Conex la acesta, care prevede posibilitatea recurgerii la CIJ pentru soluţionarea problemei delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră în cazul eşecului negocierilor bilaterale

 1998-2004: se desfăşoară 34 de runde de negocieri între România şi Ucraina pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră – 24 la nivelul plenului delegaţiilor şi 10 la nivel de experţi. Dintre acestea, 26 au loc în ultima fază a negocierilor (2001-2004). Negocierile eşuează ca urmare a neacceptării de către Ucraina a aplicării regulilor de delimitare conforme practicii CIJ, propuse de România în conformitate cu prevederile Acordului Conex din 1997

 2003: se încheie Tratatul privind regimul frontierei de stat între România şi Ucraina, intrat în vigoare în mai 2004, condiţie necesară pentru sesizarea CIJ de către România

 9 septembrie 2004: are loc ultima rundă de negocieri între România şi Ucraina pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră, la Bucureşti

 13 septembrie 2004: Agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu, semnează Cererea de Sesizare a CIJ pentru declanşarea procesului de la Haga

 16 septembrie 2004: depunerea la Grefa CIJ a Cererii de Sesizare a CIJ pentru declanşarea procesului de la Haga

 Octombrie 2004: prima întâlnire a Agenţilor celor două părţi cu preşedintele CIJ pentru fixarea termenelor de depunere a pledoariilor scrise

 Noiembrie 2004: CIJ fixează câte 9 luni pentru depunerea Memoriului României şi a Contra-Memoriului ucrainean

 2005: crearea Oficiului pentru Frontiere şi Delimitări Maritime, în componenţa Direcţiei Generale Afaceri Juridice din MAE român, atât pentru gestionarea procesului de la CIJ, cât şi a altor aspecte care ţin de dreptul mării în relaţia cu statele vecine României în Marea Neagră, precum şi a problematicii de drept internaţional care priveşte frontierele României.

 15 august 2005: România depune la CIJ Memoriul, redactat în limba engleză, care conţine, conform regulilor CIJ, prezentarea elementelor de fapt relevante pentru caz (context geografic, istoric etc.), a normelor şi regulilor considerate relevante şi a argumentaţiei părţii române asupra soluţiei pe care o solicită CIJ, inclusiv expunerea soluţiei propuse, adică a traseului liniei de delimitare pe care o consideră corectă, având în vedere interesele părţii române şi dreptul internaţional aplicabil. Memoriul este însoţit de elemente de probă  care susţin poziţia României. În total este vorba despre mai multe volume însumând mai multe sute de pagini

 16 mai 2006: depunerea Contra-Memoriului ucrainean

 2005-2006: au loc 4 runde la nivel de experţi de consultări româno-ucrainene, care nu duc la nici un rezultat. După 2006 nu au mai avut loc niciun fel de negocieri bilaterale pe această temă

 iulie 2006: CIJ fixează termenele pentru depunerea Replicii părţii române (22 decembrie 2006), respectiv, a Duplicii părţii ucrainene (15 iunie 2007)

 19 decembrie 2006: România depune Replica României

 5 iulie 2007: Ucraina depune Duplica sa, după obţinerea unei amânări din partea CIJ, motivată din „raţiuni tehnice”

 Octombrie 2007: CIJ informează părţile asupra fixării datelor şi perioadei fazei orale (2-19 septembrie 2008), date confidenţiale până la anunţul public al Curţii

 24 iulie 2008: CIJ informează public asupra perioadei audierilor în proces - 2-19 septembrie 2008

 2-5 septembrie 2008: are loc primul tur de pledoarii ale României la Haga. România pledează prima, ca reclamant.

 9-12 septembrie 2008: are loc primul tur de pledoarii ale Ucrainei, pârât în proces

 15-16 septembrie 2008: are loc al doilea tur de pledoarii ale României. Pe 16 septembrie 2008, Agentul României pune concluziile şi prezintă Curţii soluţia de delimitare pe care România o consideră echitabilă şi conformă dreptului internaţional aplicabil în materie de delimitări maritime

 19 septembrie 2008: se încheie audierile în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România v. Ucraina), după ce în perioada 18-19 septembrie Ucraina a prezentat al doilea tur al său de pledoarii. Curtea intră în deliberare.

 Începutul anului 2009: pronunţarea în şedinţă publică, solemnă, cu participarea plenului CIJ, a delegaţiilor părţilor şi a presei, a Hotărârii CIJ, care este înmânată în original Agenţilor. Hotărârea este definitivă, obligatorie şi executorie, fiind imediat aplicabilă, fără niciun fel de alte formalităţi.

CIFRE

 15 judecători permanenţi ai CIJ, aleşi de către Adunarea Generală ONU, pentru un mandat de 9 ani. O treime din numărul de 15 judecători se reînnoieşte o dată la trei ani. Mandatul unei treimi din actuala compoziţie a CIJ se reînnoieşte la data de 6 februarie 2009. Ei reprezintă principalele forme de civilizaţie ale lumii şi principalele sisteme juridice de pe glob

 2 judecători ad-hoc desemnaţi de părţi: Jean-Pierre Cot (România) şi Bernard Oxman (Ucraina)

 1 Agent şi 2 coagenţi (directorul general pentru afaceri juridice din MAE şi ambasadorul român la Haga) a avut echipa României

 97 de hotărâri pronunţate de CIJ în cazuri contencioase

 Peste 12 000 km² – zona în dispută între România şi Ucraina

 1 milă marină = 1,852 km

12 mile marine – lăţimea mării teritoriale conform Convenţiei ONU privind Dreptul Mării

 200 mile marine – limita maximă a platoului continental şi a zonelor economice exclusive conform Convenţiei ONU privind Dreptul Mării. Dimensiunile reduse ale Mării Negre nu permit ca statele riverane să aibă zone naţionale de platou continental şi zonă economică exclusivă extinse până la limita de 200 mile marine, fiind necesară delimitarea între statele riverane

 Articolul 121 alin. (3) din Convenţia privind dreptul mării din 1982: stâncile care nu pot susţine locuirea umană sau viaţă economică proprie nu pot avea platou continental şi zonă economică exclusivă (ci doar maximum 12 mile marine de mare teritorială). Caracteristicile naturale ale Insulei Şerpilor o încadrează pe aceasta în definiţia din prevederea menţionată din Convenţia din 1982.

 Aprox. 300 de mii de euro au costat procedurile până la sfârşitul lunii iulie 2008. Suma totală cheltuită va fi făcută publică de MAE după pronunţarea hotărârii CIJ

 3 săptămâni – durata totală a pledoariilor orale în procesul cu Ucraina

 18 ore, pe 6 zile – durata pledoariilor orale ale României în procesul de la Haga (3 ore pe zi, 4 zile în primul tur, 2 zile în al doilea tur)

 1713 de pagini au avut pledoariile scrise depuse de România în 2005 şi 2006

 Aproape 400 de pagini au avut textele pledoariilor orale susţinute de România în septembrie 2008

 20 de membri a avut echipa României care a susţinut faza orală a procesului în faţa Curţii de la Haga, dintre care 5 consilieri străini, experţi în domeniul dreptului internaţional

 7 dintre membrii echipei României au susţinut pledoarii în faţa completului Curţii – Agentul, coagentul şi cei 5 experţi străini

 Peste 4 ore şi jumătate din totalul de 18 ore al pledoariilor României au însumat pledoariile Agentului şi coagentului

 13 discursuri au fost prezentate în prima rundă de pledoarii şi 10 în a doua rundă

 7 din cele 23 de discursuri au fost susţinute în limba franceză, iar celelalte în limba engleză

 36 de exemplare ale dosarului judecătorilor, cuprinzând elemente de probă care au susţinut argumentaţia României, au fost transmise Grefei în fiecare zi a pledoariilor părţii române. Aceste dosare s-au aflat în faţa fiecărui judecător în timpul susţinerii pledoariilor

 200 de documente (dintre care 147 în prima rundă şi 53 în cea de-a doua) a cuprins în total fiecare dosar transmis Curţii

 Din cele 200 de documente, 92 au fost grafice special elaborate pentru etapa orală a procedurilor (restul fiind extrase din documentele pertinente şi copii ale unor hărţi)

 Peste 100 de proiecţii în primul tur şi aproape 70 în al doilea tur au fost prezentate pe ecran, în faţa judecătorilor CIJ

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane). Repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.

Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române  în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti  etc.

Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, reprezintă un cadru de  cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat. Comisia se întruneşte în sesiuni anuale; au avut loc cinci sesiuni: 10-12 noiembrie 1998 (Bucureşti), 25-26 noiembrie 1999 (Kiev), 17-18 mai 2001 (Bucureşti), octombrie - decembrie 2002 (la Bucureşti, respectiv Cernăuţi), respectiv noiembrie 2006 (Bucureşti).

Ucraina: preoții români caterisiţi și acuzați de spionaj pentru că au slujit în limba maternă

Statul ucrainean i-a acuzat pe preoţii români de spionaj pentru simplul fapt că folosesc limba maternă în timpul slujbelor, iar locuinţele şi bisericile în care slujesc au fost incendiate.

Dincolo de mult-meditizata Serbie, nici situaţia preoţilor şi credincioşilor români din Basarabia şi Bucovina nu este mai bună.
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Mitropolia Bucovinei, aflată în componenţa Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a fost desfiinţată de autorităţile sovietice, iar în locul ei a rămas o simplă eparhie în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, depinzând de Patriarhia Moscovei.

Întâi ucrainiană, apoi română

Trei judeţe din sudul Basarabiei istorice – Cahul, Ismail şi Bolgrad – au intrat printr-o nedreptate a istoriei în componenţa Ucrainei. În aceste judeţe, Mitropolia Basarabiei a reuşit cu mare greutate să înfiinţeze trei parohii, la Anadol, Frecăţei şi Hagi-Curda. Preoţii şi credincioşii români din aceste parohii au fost supuşi unor presiuni de neimaginat din partea statului ucrainean, care i-a acuzat de spionaj în favoarea României pentru simplul fapt că folosesc limba română în timpul slujbelor.

În cele trei judeţe există 24 de localităţi în care se vorbeşte şi se studiază în şcoli în limba română şi care au biserici româneşti. În Maramureşul istoric de dincolo de Tisa, ortodoxia moare. În Bucovina de Nord, ţinut cu peste 140 de parohii ortodoxe româneşti, subordonate canonic, în marea lor majoritate, mitropoliei ucrainene de la Cernăuţi, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse, preoţii români sunt umiliţi şi terorizaţi.

Ei sunt obligaţi să oficieze ceremoniile ortodoxe române în limba ucraineană, în mediul urban. La sate s-a acordat “concesia” celebrării în două limbi, întâi ucraineană şi apoi română.

“Schismaticul roşu”

Mitropolitul Onufrie al Cernăuţiului, ucrainean de origine, refuză cu obstinaţie cererile clericilor şi asociaţiilor româ neşti din Bucovina de Nord de constituire a unui Vicariat Ortodox Român, motivând, în bătaie de joc, că această dorinţă spirituală ar duce la schisma Bisericii Ucrainene. Ba mai mult, ar veni în întâmpinarea intereselor revizioniste ale României. ”Schismaticul roşu” de la Cernăuţi, după cum l-au poreclit românii, a interzis preoţilor şi enoriaşilor să mai primească veşminte, publicaţii, cărţi religioase şi de cult, materiale pentru biserici sau orice alt sprijin din România, ameninţându-i cu sancţiuni canonice şi administrative.

S-a ajuns până la caterisirea clericilor care apără spiritualitatea ortodoxă românească. Părintele Mihai Ivasiuc, preşedintele Societăţii Creştin-Ortodoxe “Mitropolitul Silvestru Morariu”, a fost caterisit de Mitropolitul Onufrie pentru că a îndrăznit să afirme că ortodoxia din Bucovina de Nord trebuie să-şi reia legăturile fireşti cu patria mamă şi a săvârşit slujbele în limba neamului.

În regiunea Odessa, “detaşamente de patrioţi ucrainieni” educate la şcoala panslavistă au dezlănţuit teroarea asupra preoţilor şi enoriaşilor români, recunoscuţi prin voinţă europeană ca aparţinând Mitropoliei Basarabiei. Locuinţa epitropului Vasile Iordachescu şi biserica părintelui Anatol Cristea din Camisovca, raionul Ismail, au fost incendiate, lăcaşul de cult chiar de două ori, în noiembrie 2003 şi martie 2004. Aşa putem înţelege că Malainita nu este o inovaţie pur sârbească!

Sursa: Evenimentul Zilei

Revoltător! Hagi-Curda: Ucraina saboteză sfinţirea bisericii româneşti

Autorităţile din Ucraina se folosesc de orice tertip pentru a sabota sfinţirea primei biserici româneşti din Hagi-Curda, Bugeacul istoric sau sudul Basarabiei.

Biserica din Hagi-Curda (foto basarabeni.ro)

Mai mult de cinci ore, trei autocare româneşti au fost reţinute în vama Reni din Ucraina. Cetăţenilor români li se invocă diverse pretexte aberante precum lipsa curentului în vamă, şi li se cer diverse acte inutile, scrie Curaj.net.

Un microbuz cu jurnalişti români a fost “verificat la sânge” de către grănicerii ucraineni şi agenţi ai serviciilor speciale de securitate.

Doi jurnalişti de la ”Jurnalul Naţional” şi ”Radio România Actualităţi”, Valentin Ţigău şi Simona Lazăr, au fost declaraţi persoane indezirabile, fiindu-le aplicată interdicţia de a trece hotarul ucrainean pentru doi ani, aceşti doi fiind urcaţi în maşina serviciilor scerete ucrainene şi conduşi înapoi.

O persoană în civil a fotografiat autocarele, şi feţele călătorilor. Vameşii i-au întrebat cine le-a permis să vină.

Solicitat de Info-Prim Neo, George Simion, membru al Platformei Civice „Acţiunea 2012”, care este în unul din cele două autocare, a declarat că autorităţile ucrainene nu le-au oferit explicaţii în legătură cu oprirea autocarelor în vamă.

În primele două ore la vama Reni nu era curent electric, deşi pe partea moldovenească nu exista nicio problemă.

După care, le-au fost luate paşapoartele pentru verificări. „Stăm aici mai mult de patru ore. Autorităţile ucrainene nu ne spun nimic şi nu ne dau explicaţii. Şoferul ne spune de fiecare dată că vom pleca peste zece minute, dar aceste minute se întind în ore”, a menţionat George Simion.

În legătură cu acest caz a fost sesizată şi Ambasada Ucrainei din România, dar deocamdată nu a parvenit vreun răspuns, a mai spus George Simion.

„Platforma Civică Acţiunea 2012” este o organizaţie în care intră reprezentanţi ai societăţii civile de pe ambele maluri ale Prutului şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România.

Au trecut doar oficialii

“Una dintre persoanele indezirabile s-a dovedit a fi colega noastră Simona Lazăr, iar cea de-a doua – chiar soţul acesteia, Valentin Ţigău, fost corespondent la Chişinău al Radio România”, scrie Jurnalul Naţional. Ei au fost informaţi că au interdicţie timp de cinci ani în Ucraina, în urma unei hotărări date de miliţie, grăniceri sau SBU (securitatea ucraineană) – autorităţile nu au dorit să specifice.

Interdicţia a fost dată în 2009, an în care cei doi jurnalişti au realizat reportaje în comunităţile româneşti din Basarabia de Sud, iar România a câştigat la Haga procesul cu Ucraina, privind platoul continental din Marea Neagră.

Din frontieră până la biserica din Hagi-Curda sunt 115 kilometri. Sfinţirea era programată să înceapă la ora 10. Printr-un act de ostilitate manifestat prin noduri în papură, autorităţile ucrainene au împiedicat aproximativ 120 de români să ajungă la un eveniment cultural. Din cele constatate la faţa locului, nimeni nu avea intenţia să anexeze Basarabia de Sud sau să comită acte de terorism în numele unui pretins naţionalism extrem.

Mai trebuie să menţionăm că oficialii de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, având statut diplomatic, au trecut prin vamă, pană de curent şi suspiciunea ucraineană, ca prin brânză, lăsând mulţi cetăţeni ai ţării lor să sfinţească, în cel mai bun caz, frontiera moldo-ucraineană, scrie cotidianul amintit.

Premieră în Bugeac

Ziuaveche.ro aminteşte că prima biserică aflată în subordinea Mitropoliei Basarabiei, care aparţine de Patriarhia Română, va fi sfinţită sâmbătă, în localitatea Hagi-Curda, raionul Ismail, regiunea Odessa, Ucraina.

La slujba de sfinţire va participa Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

Biserica a fost construită cu sprijinul lui Nicolae Popa, secretarul general al Consiliului Mondial Român din SUA, care a donat peste 50.000 de dolari, şi al Departamentului pentru românii de pretutindeni. La eveniment vor participa mai mulţi studenţi din România şi Republica Moldova.