Iată o altă entitate cu foarte multe studii si diplome, care se pretinde a fi de dreapta politicii româneşti. Fals, politica de dreapta de la ora actuală cel puţin la nivelul partidelor parlamentare nu mai e de dreapta. Degeaba se declară ca ar fi de dreapta şi chipurile coalizează partidele de dreapta deoarece a fost un utecist şi e doar un simplu obiect de studiu pentru naţionalişti si o marionetă a forţelor care luptă împotriva interesului naţional.
PRAF
ÎN OCHI pentru susţinătorii Partidului Forţa Civică. Proaspăt
înfiinţata platformă politică de „dreapta” se promovează pe internet
prin intermediul unui subiect sensibil, Punctul 8 de la Timişoara: nici
un fost membru al PCR sau al Securităţii să nu aibă dreptul de a lucra
în funcții publice pe o perioadă de 10 ani, mai ales funcția de…
preşedinte.
„FĂRĂ COMUNIŞTI ŞI SECURIŞTI ÎN POLITICA DE CENTRU-DREAPTA. Partidul
Forţa Civică este prima formaţiune politică de după ’89 care a adoptat
în statutul său punctul 8 al Declaraţiei de la Timişoara. (…)
Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii
noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu
toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, (…) activiştii
au fost acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji
partidul comunist şi a beneficia de privilegiile materiale deosebite
oferite de acesta” – este textul prin care Partidul Forţa Civică se
promovează pe internet. Ceea ce adepţii şi susţinătorii acestei
platforme de „dreapta” nu sesizează este tocmai apartenenţa conducerii
la structurile comuniste de stat. Primul pe listă: Mihai-Răzvan
Ungureanu, secretar UTC la liceul Costache Negruzzi din Iaşi, ulterior
propus de Ioan Toma (ultimul lider UTC) şi ales membru al CC al UTC.
Președintele
Comisiei de integritate din Alianța România Dreaptă, Monica Macovei, a
declarat ieri că traseismul politic în cadrul alianței „nu se îngăduie”,
însă a făcut referire doar la foştii membri PDL, precum Ștefan
Pirpiliu. Macovei a omis prezenţa în conducere a lui Adrian Iuraşcu,
membru din 1996 în Consiliul de Conducere al Convenţiei Democrate
Române, Ioan Bazac, fost ministru al Sănătății în perioada 2008-2009,
implicat în 2005 în dosarul „Sănătatea” sau Marian Săniuţă, fost
preşedinte PSD Prahova în perioada 2004-2009.
Sursa: http://opiniasociala.ro
03.08.2015
http://www.dcnews.ro/mru-va-fi-cercetat-despre-modul-cum-a-cedat-mostenirea-gojdu_258273.html
Mihai Gâdea a reluat, joi seara, în cadrul emisiunii "Sinteza zilei", modul cum Mihai Răzvan Ungureanu,
pe vremea când era ministru de Externe a cedat Ungariei moștenirea
Gojdu a cărei valoare se ridică la circa un miliard de dolari. Victor
Ponta, dar și Crin Antonescu au declarat că nu exclud o comisie de
control asupra moștenirii Gojdu.
Lucruri deosebit de grave planează
asupra trecutului lui Mihai Razvan Ungureanu, lucruri care până acum
nu au niciun fel de explicație.
Mihai Gâdea a dezvăluit la Sinteza
zilei cum Mihai Răzvan Ungureanu, ajuns ministru al Afacerilor
Externe a fost însărcinat să poarte discuţii cu Guvernul maghiar în
vederea cedării acestei averi.
Acesta a semnat un acord prin care ceda
averea Gojdu în favoarea Ungariei, care a naţionalizat această avere în
anul 1952. Prin acest acord pretenţiile din partea României asupra
acestei averi urmau să fie închise. Complexul acestui om este evaluat
la peste un miliard de dolari.
Acordul dintre București și Budapesta
prevedea înființarea unei fundații publice, "Emanuil Gojdu", la
Budapesta, care urma să fie cofinanțată de cele două state semnatare.
Conform acordului, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundația
putea să-și mărească patrimoniul cu imobilele din Curțile Gojdu,
renovate de o companie privată. Fundația publică trebuia să răscumpere
pe bani de la buget bunurile Gojdu și să selecteze bursieri atât români,
cât și maghiari. De prevederile ordonanței nu putea uza însă tocmai
romanii din Transilvania, cârora Emanoil Gojdu le-a lăsat lor și
românilor din Ungaria moștenire averea sa. Totodată, ordonanța încalcă
dreptul la proprietate, la moștenire și la libertatea cultelor
religioase Fundației "Emanuil Gojdu" din Sibiu, înființată în 1996. Noua
Fundație Gojdu urma să se supună legislației ungare. Prin punerea în
aplicare a acestui acord, prin actul de răscumpărare a unor bunuri care
aparțin de drept Fundației Gojdu, România recunoaște de facto
naționalizarea maghiară din 1952. În prezent, legislația maghiară nu are
nici o prevedere cu privire la bunurile deținute de fundațiile private,
ceea ce va face aproape imposibilă orice fel de recuperare a bunurilor
lăsate românilor de Emanuil Gojdu.
Emanuil Gojdu, un ardelean, ajuns la
Budapesta cu o avere impresionantă, construieşte în centrul capitalei
Ungariei un complex, deţine o proprietate uriaşă, dă burse unor tineri
ce devin mari personalităţi ale societăţii româneşti şi vrea, prin
testamentul făcut cu 3 luni înainte de a muri, ca toate proprietăţile
sale să fie folosite de către statul român şi în mod special de Biserica
Ortodoxă Română.
Ponta nu exclude comisie de control asupra afacerii Gojdu
"Miercuri, în şedinţa de guvern, vom
avea o notă din partea Ministerului de Externe referitoare la situaţia
actuală. În baza celor constatate, fie vom solicita Parlamentului dacă
poate să facă o comisie de anchetă, fie Corpul de Control sau alte
instituţii ale statului pot investiga. Din acest motiv îmi doresc ca dl
Ungureanu să nu mai ocupe niciodată o funcţie publică, nici măcar de
senator", a spus Ponta la Antena 3.
Şi Crin Antonescu s-a arătat revoltat
de această afacere, amintind că nici senatorii PNL nu au votat ordonanţa
promovată de MRU, ministru în Cabinetul Tăriceanu.
"Aţi văzut care a fost poziţia
liderului senatorilor liberali şi votul, dl Haşotti, nici liberalii nu
au votat această ordonanţă şi de fapt afacerea Gojdu, cum s-a numit, a
fost unu din scandalurile importante şi cu rezonanţă în Parlament şi nu
numai în Parlament (...) Să ne întrebăm în paranteză cum cineva care în
calitate de ministru de externe iniţiază o astfel de ordonanţă, pledează
pentru ea în felul iritat şi agresiv pe care l-aţi văzut şi după accea
chiar dacă ordonanţa cade, în calitate de ministru de externe, în
continuare nici nu pot să îmi dau foarte bine juridic cum gestionează
mai departe problema de ea e definitiv pierdută, cum un asemenea om,
după aceea este numit în fruntea SIE, în fruntea unui serviciu special
al acestei ţări, în care se presupune pe bună dreptate că prima calitate
a cuiva care lucrează acolo şi care mai ales conduce trebuie să fie
totuşi şi sunt convins că pentru oamenii de acolo este devotamentul faţă
de interesele acestei ţări. Nu mai spun că după aceea este numit şi
premier", a menţionat Antonescu, într-o emisiune Antena 3. - See
more at:
http://www.dcnews.ro/mru-va-fi-cercetat-despre-modul-cum-a-cedat-mostenirea-gojdu_258273.html#sthash.yE8v1yOv.dpuf
gojdu
Mihai Gâdea a reluat, joi seara, în cadrul emisiunii "Sinteza zilei", modul cum Mihai Răzvan Ungureanu,
pe vremea când era ministru de Externe a cedat Ungariei moștenirea
Gojdu a cărei valoare se ridică la circa un miliard de dolari. Victor
Ponta, dar și Crin Antonescu au declarat că nu exclud o comisie de
control asupra moștenirii Gojdu.
Lucruri deosebit de grave planează
asupra trecutului lui Mihai Razvan Ungureanu, lucruri care până acum
nu au niciun fel de explicație.
Mihai Gâdea a dezvăluit la Sinteza
zilei cum Mihai Răzvan Ungureanu, ajuns ministru al Afacerilor
Externe a fost însărcinat să poarte discuţii cu Guvernul maghiar în
vederea cedării acestei averi.
Acesta a semnat un acord prin care ceda
averea Gojdu în favoarea Ungariei, care a naţionalizat această avere în
anul 1952. Prin acest acord pretenţiile din partea României asupra
acestei averi urmau să fie închise. Complexul acestui om este evaluat
la peste un miliard de dolari.
Acordul dintre București și Budapesta
prevedea înființarea unei fundații publice, "Emanuil Gojdu", la
Budapesta, care urma să fie cofinanțată de cele două state semnatare.
Conform acordului, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundația
putea să-și mărească patrimoniul cu imobilele din Curțile Gojdu,
renovate de o companie privată. Fundația publică trebuia să răscumpere
pe bani de la buget bunurile Gojdu și să selecteze bursieri atât români,
cât și maghiari. De prevederile ordonanței nu putea uza însă tocmai
romanii din Transilvania, cârora Emanoil Gojdu le-a lăsat lor și
românilor din Ungaria moștenire averea sa. Totodată, ordonanța încalcă
dreptul la proprietate, la moștenire și la libertatea cultelor
religioase Fundației "Emanuil Gojdu" din Sibiu, înființată în 1996. Noua
Fundație Gojdu urma să se supună legislației ungare. Prin punerea în
aplicare a acestui acord, prin actul de răscumpărare a unor bunuri care
aparțin de drept Fundației Gojdu, România recunoaște de facto
naționalizarea maghiară din 1952. În prezent, legislația maghiară nu are
nici o prevedere cu privire la bunurile deținute de fundațiile private,
ceea ce va face aproape imposibilă orice fel de recuperare a bunurilor
lăsate românilor de Emanuil Gojdu.
Emanuil Gojdu, un ardelean, ajuns la
Budapesta cu o avere impresionantă, construieşte în centrul capitalei
Ungariei un complex, deţine o proprietate uriaşă, dă burse unor tineri
ce devin mari personalităţi ale societăţii româneşti şi vrea, prin
testamentul făcut cu 3 luni înainte de a muri, ca toate proprietăţile
sale să fie folosite de către statul român şi în mod special de Biserica
Ortodoxă Română.
Ponta nu exclude comisie de control asupra afacerii Gojdu
"Miercuri, în şedinţa de guvern, vom
avea o notă din partea Ministerului de Externe referitoare la situaţia
actuală. În baza celor constatate, fie vom solicita Parlamentului dacă
poate să facă o comisie de anchetă, fie Corpul de Control sau alte
instituţii ale statului pot investiga. Din acest motiv îmi doresc ca dl
Ungureanu să nu mai ocupe niciodată o funcţie publică, nici măcar de
senator", a spus Ponta la Antena 3.
Şi Crin Antonescu s-a arătat revoltat
de această afacere, amintind că nici senatorii PNL nu au votat ordonanţa
promovată de MRU, ministru în Cabinetul Tăriceanu.
"Aţi văzut care a fost poziţia
liderului senatorilor liberali şi votul, dl Haşotti, nici liberalii nu
au votat această ordonanţă şi de fapt afacerea Gojdu, cum s-a numit, a
fost unu din scandalurile importante şi cu rezonanţă în Parlament şi nu
numai în Parlament (...) Să ne întrebăm în paranteză cum cineva care în
calitate de ministru de externe iniţiază o astfel de ordonanţă, pledează
pentru ea în felul iritat şi agresiv pe care l-aţi văzut şi după accea
chiar dacă ordonanţa cade, în calitate de ministru de externe, în
continuare nici nu pot să îmi dau foarte bine juridic cum gestionează
mai departe problema de ea e definitiv pierdută, cum un asemenea om,
după aceea este numit în fruntea SIE, în fruntea unui serviciu special
al acestei ţări, în care se presupune pe bună dreptate că prima calitate
a cuiva care lucrează acolo şi care mai ales conduce trebuie să fie
totuşi şi sunt convins că pentru oamenii de acolo este devotamentul faţă
de interesele acestei ţări. Nu mai spun că după aceea este numit şi
premier", a menţionat Antonescu, într-o emisiune Antena 3.
- See more at:
http://www.dcnews.ro/mru-va-fi-cercetat-despre-modul-cum-a-cedat-mostenirea-gojdu_258273.html#sthash.yE8v1yOv.dpuf
http://www.nasul.tv/bn24-ro-patrimoniul-gojdu-piatra-de-moara-de-la-gatul-lui-mihai-razvan-ungureanu-povestea-complicitatii-cu-tariceanu/
http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2014/sezonul-2/romania-a-pierdut-un-tezaur-fabulos-prin-votul-parlamentului-fundatia-gojdu-creata-de-un-filantrop-irosita-de-politicieni.html
BN24.RO Patrimoniul Gojdu,
piatra de moară de la gâtul lui Mihai Răzvan Ungureanu | Povestea complicității cu Tăriceanu
Ionuț Sârbu • Publicat: 26 Iun 2015, 10:56 •
Actualizat: acum 1 lună • • comentarii
2715 3
5 0

După tezaurul de la Moscova, averea Gojdu este de departe
cea mai mare pierdere pe care a suferit-o România în istoria sa recentă.
Evaluată la peste 1 miliard de euro și lăsată moștenire prin testament până în
anul 2070 de românul născut machedon, Emanuil Gojdu, comoara națională a fost
lăsată în uitare. Din nefericire, guvernele de după 1990 au îngropat
orice şansă ca statul român să pună în aplicare testamentul lui Emanuil
Gojdu.
Mai mult, în octombrie 2005,
premierul Tăriceanu și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au
semnat cu guvernul maghiar un controversat acord care prevedea, contrar voinței
lui Gojdu, înființarea unei fundații publice româno-ungare. Aceasta
ar fi urmat să fie susținută anual financiar de cele două guverne – având ca
bază moștenirea sa. Scopurile fundației ar fi fost selectarea de bursieri
români sau maghiari, sprijinirea funcționării muzeului și a bibliotecii „Emanoil
Gojdu”, precum și susținerea de manifestări expoziționale, conferințe și
programe științifice.
Acordul a fost blocat trei ani în
Parlament, după ce, criticii actului promovat legislativ printr-o
ordonanță, au susținut că România ar ceda gratuit
patrimoniul Fundației Gojdu și că, în acest fel, ar
recunoaște naționalizarea ungară a averii din 1952. În 2008, ordonanța a
fost respinsă definitiv de Parlament.
Astfel, ultimul act legal dintre
Ungaria și România privind bunurile Fundației Gojdu este Acordul între România
și Ungaria privind reglementarea definitivă a afacerilor interesând Fundația
Gojdu, semnat la 27 octombrie 1937, potrivit unui document al Ministerului
Afacerilor Externe, remis în urmă cu puțin timp la solicitarea
jurnalistului Dan Tănasă.
În baza acestui Acord, Ungaria se
obliga să predea României ”întreg patrimoniul Fundațiunii Gojdu care se
regăsește pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile și obligațiunile
aferente, și aceasta pentru ca zisul patrimoniu să fie pus la dispoziția organului
reprezentând Fundațiunea”. Potrivit MAE, Anexa Acordului din 1937
prezenta inclusiv o listă a bunurilor Fundațiunii de pe teritoriul ungar, iar
partea română încă urmărește executarea acestui acord.
Care este moștenirea lui Emanuil
Gojdu pentru România
Emanuil Gojdu a fost fiul unui bogat
negustor de vite din Oradea, oraș în care a copilărit și unde a absolvit și
Academia de Drept. A plecat să profeseze însă în una dintre cele două capitale
ale Imperiului Austro-Ungar, Budapesta, unde a devenit unul dintre cei mai
renumiți, dar și bogați apărători. S-a implicat permanent în viața și
politica românească, iar în 1861 a fost numit prefect al Caraşului, un judeţ cu
populaţie majoritar românească, iar 5 ani mai târziu a fost ales deputat.
Emanuil Gojdu nu a avut copii, aşa
că pe 4 noiembrie 1869, când şi-a redactat testamentul, şi-a lăsat toată averea
Fundaţiei Gojdu cu scopul de a oferi burse de studiu „acelei
părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care se ține de religia
răsăriteană ortodoxă”, iar fundaţia făcut acest lucru până la
prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar în anul 1918. Între 1870 şi 1917,
fundaţia a acordat peste 5.600 burse, inclusiv lui Traian Vuia, Octavian Goga,
Petru Groza şi Victor Babeş. În 1911 avea o avere estimată la 2,5 tone de aur,
fiind totodată proprietara mai multor clădiri din centrul Budapestei, cunoscute
azi sub denumirea de „Curţile Gojdu”. Avocatul a cerut şi ca o parte din
bani să fie investiţi în acţiuni şi bunuri imobile, astfel încât să producă
fondurile necesare pentru generaţiile viitoare.
La puţin timp după redactarea
testamentului, Gojdu a murit la Budapesta, iar prietenul său, mitropolitul
Andrei Şaguna, a devenit primul preşedinte al fundaţiei. Clădirile
fundaţiei au ajuns acum în folosinţa unor dezvoltatori imobiliari, iar
despăgubiri băneşti nu s-au dat.
Moștenirea lui Ungureanu pentru
România
În anul 2012 Mihai Răzvan Ungureanu,
fost membru al fundației miliardarului maghiar Geroge Soros, a fost recompensat cu titlul
de Doctor Honoris Causa al Universității din Pecs pentru
servicii aduse statului maghiar. Asta după ce, în anul 2012, în scurtul său
mandat de 72 de zile, Mihai Răzvan Ungureanu a dat o hătărâre de
Guvern privind înfiinţarea liniilor maghiare de studii la UMF din Târgu
Mureş. Actul normativ, contestat de conducerea UMF Târgu Mureș, prevedea
că la universitate va fi înfiinţată o nouă facultate, cu programe în limbile
română, maghiară şi engleză.
Imediat după venirea la putere,
Guvernul Ponta a anulat această hotărâre.
gojdu
Mihai Gâdea a reluat, joi seara, în cadrul emisiunii "Sinteza zilei", modul cum Mihai Răzvan Ungureanu,
pe vremea când era ministru de Externe a cedat Ungariei moștenirea
Gojdu a cărei valoare se ridică la circa un miliard de dolari. Victor
Ponta, dar și Crin Antonescu au declarat că nu exclud o comisie de
control asupra moștenirii Gojdu.
Lucruri deosebit de grave planează
asupra trecutului lui Mihai Razvan Ungureanu, lucruri care până acum
nu au niciun fel de explicație.
Mihai Gâdea a dezvăluit la Sinteza
zilei cum Mihai Răzvan Ungureanu, ajuns ministru al Afacerilor
Externe a fost însărcinat să poarte discuţii cu Guvernul maghiar în
vederea cedării acestei averi.
Acesta a semnat un acord prin care ceda
averea Gojdu în favoarea Ungariei, care a naţionalizat această avere în
anul 1952. Prin acest acord pretenţiile din partea României asupra
acestei averi urmau să fie închise. Complexul acestui om este evaluat
la peste un miliard de dolari.
Acordul dintre București și Budapesta
prevedea înființarea unei fundații publice, "Emanuil Gojdu", la
Budapesta, care urma să fie cofinanțată de cele două state semnatare.
Conform acordului, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundația
putea să-și mărească patrimoniul cu imobilele din Curțile Gojdu,
renovate de o companie privată. Fundația publică trebuia să răscumpere
pe bani de la buget bunurile Gojdu și să selecteze bursieri atât români,
cât și maghiari. De prevederile ordonanței nu putea uza însă tocmai
romanii din Transilvania, cârora Emanoil Gojdu le-a lăsat lor și
românilor din Ungaria moștenire averea sa. Totodată, ordonanța încalcă
dreptul la proprietate, la moștenire și la libertatea cultelor
religioase Fundației "Emanuil Gojdu" din Sibiu, înființată în 1996. Noua
Fundație Gojdu urma să se supună legislației ungare. Prin punerea în
aplicare a acestui acord, prin actul de răscumpărare a unor bunuri care
aparțin de drept Fundației Gojdu, România recunoaște de facto
naționalizarea maghiară din 1952. În prezent, legislația maghiară nu are
nici o prevedere cu privire la bunurile deținute de fundațiile private,
ceea ce va face aproape imposibilă orice fel de recuperare a bunurilor
lăsate românilor de Emanuil Gojdu.
Emanuil Gojdu, un ardelean, ajuns la
Budapesta cu o avere impresionantă, construieşte în centrul capitalei
Ungariei un complex, deţine o proprietate uriaşă, dă burse unor tineri
ce devin mari personalităţi ale societăţii româneşti şi vrea, prin
testamentul făcut cu 3 luni înainte de a muri, ca toate proprietăţile
sale să fie folosite de către statul român şi în mod special de Biserica
Ortodoxă Română.
Ponta nu exclude comisie de control asupra afacerii Gojdu
"Miercuri, în şedinţa de guvern, vom
avea o notă din partea Ministerului de Externe referitoare la situaţia
actuală. În baza celor constatate, fie vom solicita Parlamentului dacă
poate să facă o comisie de anchetă, fie Corpul de Control sau alte
instituţii ale statului pot investiga. Din acest motiv îmi doresc ca dl
Ungureanu să nu mai ocupe niciodată o funcţie publică, nici măcar de
senator", a spus Ponta la Antena 3.
Şi Crin Antonescu s-a arătat revoltat
de această afacere, amintind că nici senatorii PNL nu au votat ordonanţa
promovată de MRU, ministru în Cabinetul Tăriceanu.
"Aţi văzut care a fost poziţia
liderului senatorilor liberali şi votul, dl Haşotti, nici liberalii nu
au votat această ordonanţă şi de fapt afacerea Gojdu, cum s-a numit, a
fost unu din scandalurile importante şi cu rezonanţă în Parlament şi nu
numai în Parlament (...) Să ne întrebăm în paranteză cum cineva care în
calitate de ministru de externe iniţiază o astfel de ordonanţă, pledează
pentru ea în felul iritat şi agresiv pe care l-aţi văzut şi după accea
chiar dacă ordonanţa cade, în calitate de ministru de externe, în
continuare nici nu pot să îmi dau foarte bine juridic cum gestionează
mai departe problema de ea e definitiv pierdută, cum un asemenea om,
după aceea este numit în fruntea SIE, în fruntea unui serviciu special
al acestei ţări, în care se presupune pe bună dreptate că prima calitate
a cuiva care lucrează acolo şi care mai ales conduce trebuie să fie
totuşi şi sunt convins că pentru oamenii de acolo este devotamentul faţă
de interesele acestei ţări. Nu mai spun că după aceea este numit şi
premier", a menţionat Antonescu, într-o emisiune Antena 3.
- See more at:
http://www.dcnews.ro/mru-va-fi-cercetat-despre-modul-cum-a-cedat-mostenirea-gojdu_258273.html#sthash.yE8v1yOv.dpuf
Emanuil Gojdu, un avocat bogat din Imperiul Austro-Ungar a lasat prin
testament, intr-o expresie a uriasei sale generozitati, intreaga sa
avere destinata tinerilor romani de confesiune ortodoxa. Peste 5000 de
bursieri si-au datorat formarea Fundatiei Gojdu, o elita intelectuala pe
care Romania s-a sprijinit si careia ii datoreaza enorm.
A doua comoara pierduta dupa Tezaur
Dupa Tezaurul de la Moscova, avutia pierduta a Fundatiei Gojdu este a
doua ca valoare si insemnatate. O comoara nationala estimata acum la
peste un milliard de euro. In cartierul evreiesc din centrul Budapestei
se intinde pe mii de metri pasajul Gojdu si imobilele care alcatuiesc
ansamblul rezidential cu acelasi nume. O strada intreaga in inima
capitalei Ungariei.
Dupa ce ani de zile Curtile Gojdu au fost in
renovare, in cele din urma in 2009, dezvoltatorul imobiliar, Autoker din
Israel le-a pus in functiune. Arata extrem de spectaculos: sunt 50 de
spatii comerciale, terase, baruri restaurante. Sunt 7 corpuri de cladiri
cu cate o curte interioara, in total 250 de apartamente. Renovarea a
durat cativa ani, dar a meritat: orice turist care vine acum in
Budapesta trebuie sa treaca prin curtile Gojdu, care aduc milioane de
euro.
Figura lui Emanuil Gojdu a dominat viata sociala si politica din
Transilvania si Ungaria la jumatatea secolului al XIX-lea. Nascut in
Oradea, in 1802, a fost figura exemplara a comunitatii romanesti din
Budapesta.Tatal sau era machedon, macedoroman, o familie de negustori
instariti. Mama sa era insa de pe plaiurile Bihorului: o chema Poynar,
adica Poenaru.
In Oradea gasim o strada Emanuil Gojdu, un liceu
Emanuil Gojdu si chiar o statuie, semn ca in locurile natale nu a fost
uitat. De aici a plecat in Bratislava pentru a studia dreptul,
stabilindu-se ulterior in Budapesta. A devenit unul dintre cei mai
cautati avocati din Imperiu. El este cel care a inlocuit limba latina cu
limba maghiara in procesele din Ungaria si a ajuns la o situatie
materiala foarte buna, dar nu si-a uitat niciodata originile, de care
era mandru.
Un testament in favoarea poporului roman
Inainte de moartea sa, in 1869, Emanoil Gojdu isi formuleaza
testamentul. Cele doua mori cu aburi la care era proprietar, actiuni in
banci, terenuri si case sunt lasate cu destinatie precisa. Testamentul
lui Gojdu este impresionant, iar averea este lasata "acelei parti a
natiunii romane din Ungaria si Transilvania, care se tine de credinta
rasariteana ortodoxa". A stabilit norme exacte pentru buna functionare a
Fundatiei care-i poarta numele pentru 200 de ani. Fundatia trebuia sa
dea burse tinerilor "distinsi prin purtare buna si prin talente", iar o
parte din bani sa se investeasca in actiuni si bunuri imobile pentru a
se capitaliza si a produce banii necesari pentru urmatoarele generatii
de studenti.

Primul presedinte al fundatiei, dupa moartea lui Gojdu in 1870 a
fost tot un aroman, prieten bun cu marele filantrop - mitropolitul
Andrei Saguna. Prin testament, reprezentanta fundatiei era alcatuita din
mitropolitul Ardealului si inalti ierarhi bisericesti, dar si din
membri laici, figuri reprezentative pentru comunitate. Conducerea
Fundatiei a fost perpetuata de conducatorii mitropoliei Ardealului. Si
acum, in palatul mitropolitan de la Sibiu, Emanoil Gojdu este prezent:
la loc de cinste in resedinta metropolitana se afla biroul lui Gojdu.
Fundatia
Gojdu a cunoscut in primii ani de existenta o crestere spectaculoasa
devenind cea mai importanta fundatie privata ortodoxa din Imperiul
austro-ungar. Averea lasata de Gojdu a fost inzecita de administratorii
priceputi ai fundatiei. In 1911 era echivalenta cu 2 tone si jumatate de
aur fin.
Bursierii Gojdu: premieri, inventatori, academicieni
Administratorii nu au adunat numai bani si actiuni in bancile maghiare,
ci au facut si investitii imobiliare profitabile. Averea Fundatiei Gojdu
este estimata acum la aproape 1 miliard de euro. Primii administratorii
ai Fundatiei Gojdu au respectat insa intocmai litera testamentului si o
parte din sumele de bani s-au transformat in burse si ajutoare pentru
tineri, o imensa sansa pentru renasterea culturala a romanilor din
Transilvania. Peste 5600 de burse si ajutoare au fost acordate pana in
primul razboi mondial, dintre care, foarte multe pentru studii
universitare sau doctorale.
Istoricul Cornel Sigmirean,
presedintele Senatului Universitatii "Petru Maior" din Tg Mures a
studiat viata lui Gojdu si a facut o evaluare: 1.359 de intelectuali din
Transilvania isi datoreaza cariera burselor Gojdu. Unul din sase
absolventi romani de universitate in Vestul si centrul Europei in acea
perioada au fost produsul Fundatiei Gojdu. 14 membri ai Academiei Romane
dintre care doi au fost si prim-ministri: Octavian Goga si Petru Groza.
Nume sonore din elita intelectualitatii romanesti au fost beneficiarii
Fundatiei Gojdu: Victor Babes, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu sau
Dumitru Staniloaie.
In timpul Primului Razboi Mondial, Imperul
Austro-Ungar a imprumutat chiar bani de la Fundatia Gojdu. Bani care nu
au mai fost recuperati. Odata cu razboiul incep si avatarurile pentru
Fundatia care pana atunci isi indeplinise menirea impecabil. Calitatea
nu mai conta, in anii de razboi. Iar in 1919 i se opreste in mod brutal
activitatea.
Fundatia, victima a razboiului
Bogdan Aurescu a condus o perioada de timp directia de drept
international si tratate din Ministerul Afacerilor Externe. De numele
lui se leaga succesul in procesul de la Haga impotriva Ucrainei pentru
delimitarea platoului continental si insula Serpilor. Acum este secretar
de stat in Ministerul afacerilor Externe. ”Pentru mine personal este si
un proiect de suflet, toate demersurile facute de-a lungul timpului
pentru recuperarea bunurilor Fundatiei Gojdu”, spune Aurescu.
Dupa
Primul Razboi Mondial, majoritatea bunurilor Fundatiei Gojdu au ramas
pe teritoriul Ungariei, iar tratatul de la Trianon parea sa reglementeze
situatia: se prevedea clar ca Ungaria va pune la dispozitie
proprietarului averea Fundatiei.
Reglementarile internationale au
lasat reci autoritatile de la Budapesta care au inghetat activitatea
fundatiei. Din chiriile luate in Curtile Gojdu se faceau doar platile
curente pentru intretinere si atat. Averea acumulata era ascunsa prin
banci iar despre burse nu mai putea fi vorba. Fundatia a apelat atunci
la statul roman pentru recuperarea bunurilor si a inceput o activitate
intensa, discutiile romano-ungare fiind duse de multe ori pe un ton
extrem de apasat.
In 1930, odata cu instituirea tribunalului
international, diplomatia romaneasca beneficiaza de noi parghii de
negociere. Nicolae Titulescu reuseste sa convinga partea maghiara sa
semneze acordul prin care cele doua tari, in special Ungaria, sa se
oblige sa vina la negocieri. In ciuda tergiversarilor, se ajunge la un
tratat – cel din din octombrie 1937 care a intrat in vigoare pe 4 iulie
1940 si prevedea ca bunurile fundatiei, prin intermediul guvernului
roman sa fie restituite proprietarului de drept, fundatia Gojdu. A venit
insa Dictatul de la Viena, apoi partea ungara a invocat starea de
razboi.
Adapost pentru victimele nazismului
In spatele agitatiei din pasajul Gojdu se afla o oaza de liniste. Se
afla capela ortodoxa romana, singurul loc pe care noi, romanii l-am
putut recupera aici, din mostenirea lui Emanoil Gojdu. E ingrijita de
parintele David, un preot care a dat militaria pe calugarie si s-a
stabilit la Budapesta. Cladirea si capela a rezistat celor doua razboaie
mondiale, dar cu greu rezista nepasarii de astazi.
In timpul
celui de-al Doilea Razboi Mondial, aici a fost un loc de refugiu pentru
cei aflati in nevoi. Cladirea aflandu-se in cartierul evreiesc si pentru
ca majoritatea chiriasilor din Curtile Gojdu erau prigoniti de regimul
hortyst, preotul a permis sa fie adapostiti evreii acolo, salvandu-i de
la deportare in lagare.
Dupa razboi Fundatia si-a pus sperantele
ca tratatul din 1937 va fi pus in aplicare, mai ales ca insusi primul
ministru comunist Petru Groza era bursier Gojdu. Dar in 1952 bunurile
fundatiei Gojdu au fost oficial nationalizate de guvernul comunist
ungar. Iar in anul urmator, la presiunile Uniunii Sovietice, Romania si
Ungaria semneaza un nou acord prin care tarile vecine sunt obligate sa
renunte la pretentii reciproce.
Bogdan Aurescu spune insa ca „din
punctul de vedere al partii romane acordul nu ar fi putut sa afecteze
niciodata drepturile fundatiei Gojdu. Se referea la datoriile pe care un
stat le-ar fi avut fata de celalalt, deci era vorba despre datorii ale
statelor si nu datorii ale unor persoane private”
Fundatia Gojdu, vanduta de primarie la ciprioti
Dupa momentul 1953, in timpul regimului comunist, asupra subiectului
Gojdu s-a asternut tacere. Abia in 1996, la Sibiu, din initiativa
ierarhilor bisericesti si a unui nucleu de intelectuali romani se reface
Fundatia Emanoil Gojdu. Intre timp, in Budapesta lucrurile n-au stat pe
loc. Ungaria scoate Curtile Gojdu din proprietatea privata a statului
si le trece in proprietatea arondismentului VII, din Budapesta care
incepe demersurile pentru vanzarea imobilelor nationalizate in 1952
catre o firma cipriota.
In Ungaria nu a existat niciodata o lege a
retrocedarilor in integrum. Pentru a salva aparentele, Parlamentul
ungar a adoptat o lege care dadea posibilitatea pentru un timp limitat
ca diversele culte religioase sa faca solicitari pentru primirea unor
proprietati cu destinatie confesionala. In acest fel, capela Gojdu a
fost recuperate de catre biserica ortodoxa din Ungaria.
Este
momentul in care Ministerul Roman de Externe primeste un nou mandat din
partea Fundatiei Gojdu pentru recuperarea bunurilor. Negocierile au fost
aspre, cu atat mai mult cu cat partea ungara a continuat cu tehnica
tergiversarilor. In 2004, dupa zece intalniri bilaterale, se ajunge la
un proiect de tratat prin care sa se faca o noua Fundatie pentru tineret
Emanoil Gojdu, romano-ungara, cu sediul la Budapesta in care cele doua
state sa contribuie financiar pentru crearea unui institut strategic, al
unui institut cultural, al unei biblioteci si al unor spatii pentru
studenti.

Parlamentul care a votat impotriva intereselor Romaniei
In 2005, executivul se schimba si guvernul Tariceanu da o ordonanta de
urgenta pentru ratificarea Tratatului negociat cu ungurii. In Parlament
insa, aceasta ordonanta este respinsa, ministrul Ungureanu suferind o
infrangere usturatoare pentru cariera sa politica. Situatia a fost
prezentata in legislativ ca o abandonare de catre Guvernul Tariceanu a
averii si a Fundatiei Gojdu. Culmea, Budapesta a ratificat tratatul, iar
in bugetul din 2005 prevazusera bani si pentru fundatia Gojdu, cele 500
de mii
In votul decisiv s-au amestecat si inaltii ierarhi ai
Bisericii Ortodoxe care s-au opus proiectului. Era un context cu totul
special in care Bartolomeu Anania, cel care si-a negociat plin de
orgoliu un scaun de mitropolit in nou-infiintata Mitropolia a Clujului a
determinat si atitudinea celorlalte fete bisericesti in a respinge
tratatul. „Nu putini au fost cei care au incercat sa-si adjudece
subiectul Gojdu ca pretext al obtinerii voturilor catre o demnitate
superioara”, spune fostul ministru Ungureanu.
Esecul tratatului in
Parlament a permis partii maghiare sa treaca sub tacere proprietatile
din Curtile Gojdu. Primaria arondismentului VII al Budapestei a vandut
imobilele din Curtile Gojdu pentru 800 de milioane de forinti,
aproximativ 2,5 milioane de euro cu obligativitatea de a se investi
acolo minim 2,5 miliarde de forinti, ceva mai mult de 8 milione de euro.
Initial a fost acolo un offshore din Cipru, Maghyar Ingatlan, pentru ca
dezvoltator imobiliar sa fie Autoker Holdings din Israel.
du.
Incercarile de a contacta reprezentantii dezvoltatorului
imobiliar s-au lovit de neincredere atunci cand ne recomandam ca fiind
de la PRO TV, un post de televiziune romanesc. Suntem pasati de la o
companie la alta si nu primim informatii despre proiectul dezvoltat pe
mostenirea lui Gojdu. La primaria arondismentului VII din Budapesta,
aceeasi obtuzitate.
Dar cum s-au putut vinde imobilele din Curtile
Gojdu? In momentul in care statul roman, in numele Fundatiei Gojdu, a
revendicat proprietatile, ar fi trebuit sa faca mentiune la cartea
funciara, ca acea proprietate este in litigiu, s-o blocheze.
„Mostenirea de constiinta nu ne-o ia nimeni”
Nemeth Zsolt, presedintele Comisiei pentru politica externa din
Parlamentul ungar si unul din ideologii regimului Orban spune ca
retrocedarea imobilelor care au apartinut bisericilor este o problema
juridica si economica in acelasi timp. Cand este insa vorba despre
bunurile Fundatiei Gojdu, tonul se schimba: „lucrurile trebuie tratate
diferit”. Vicepremierul Zsolt Semjen in vizita in Romania, este in
acelasi tonalitate: „Nu inteleg de ce ma intreaba pe mine statul roman
despre acest subiect”.
Relaxarea liderului ungar este direct
proportional cu aparenta neputinta autoritatilor romanesti de a actiona
pentru recuperarea averii lui Gojdu.
„Pe langa mostenirea
materiala si mostenirea financiara pe care a lasat-o, el a lasat si o
mostenire de constiinta”, spune parintele David. ”Daca pe cea materiala,
pe cea in cladiri am pierdut-o in proportie de 90 %, iar pe cea
financiara in proportie de 100%, cea de constiinta nu ne-o poate lua
nimeni.”
Sunt credinciosi care vin de la zeci de kilometri sa auda
slujba ortodoxa din capela Gojdu. ”Lumea stie ca astea sunt Curtile
Gojdu si biserica e locul romanilor”, spune unul dintre ei. In Romania,
politicienii continua sa fie optimisti, desi numai de optimism nu mai
poate fi vorba dupa ani intregi pierduti in recuperarea averii Fundatiei
Gojdu. Budapesta continua sa amane discutiile despre Gojdu, tactica pe
care a folosit-o ani de zile.
Fundatia Emanoil Gojdu gandita de un
mare roman este acum doar un nume pe-o hartie, cu o imensa mostenire
sprituala si o bogatie materiala inaccesibila. La o distanta de aproape
150 de ani de la initierea unui mare proiect, visul acestuia se destrama
putin cate putin din cauza negurii istoriei, a neputintei si
orgoliilor, a ignorantei si dezinteresului.
sa vedem cine e "gunoiul"
Mihai Răzvan Ungureanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihai Răzvan Ungureanu (n. 22 septembrie 1968, Iași) este un istoric și diplomat român, care a deținut funcțiile de ministru de externe al României între anii 2004-2007 și director al Serviciului de Informații Externe al României între anii 2007-2012. A fost prim-ministru al Guvernului României între 9 februarie 2012 și aprilie 2012.
Viața personală
Mihai Răzvan Ungureanu se trage dintr-o familie de intelectuali din Iași. Este fiul lui Ștefan Ungureanu, fost profesor de chimie-fizică la Universitatea din Iași, fost viceprimar al municipiului Iași (1996-2000) și mai apoi director la Agenția Locală de Conservare a Energiei.[1].
Este căsătorit cu Daniela Ungureanu și are un copil.
Educația
A urmat studiile Liceului de matematică-fizică "Costache Negruzzi" din Iași pe care l-a absolvit ca sef de promoție în anul 1987.[2] Din 1985 și până la Revoluția din 1989 a fost membru supleant în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist[3][4] dar declară că nu a fost membru al Partidului Comunist Român.[5]
În 1988 a devenit student al Facultății de Istorie-Filozofie din cadrul Universității "Al. I. Cuza" din Iași,
unde a deținut pozițiile de membru al Senatului Universității
(1990-1992) și de Secretar Executiv al Asociației Internaționale a
Studenților în Istorie, Budapesta - Bruxelles (1990-1993).
În 1993 a susținut masteratul în Studii Ebraice la Centrul Oxford pentru Studii Ebraice din cadrul colegiului St. Cross al Universității Oxford,[6]
iar la 24 martie 2004 a obținut un doctorat în istorie modernă la
Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu
o teză cu tema „Convertirea și integrare în societatea românească la
începutul epocii moderne”, avându-l ca îndrumător științific pe
profesorul Alexandru Zub.
Vorbește fluent limbile engleză, franceză și germană și la nivel satisfăcător limba maghiară.
Cariera profesională
Activitate didactică
După absolvirea Facultății în anul 1992, Mihai Răzvan Ungureanu a
devenit pentru o scurtă perioadă profesor la Liceul de Filologie-Istorie
"Mihai Eminescu" din Iași. Din același an, este angajat drept cadru
didactic universitar de istoria modernă a României la Facultatea de
Istorie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, deținând pe rând
următoarele grade didactice: preparator (1992-1995), asistent
(1995-1998), lector (1998-2004) și apoi conferențiar (2004-2006). În
anul 2007, devine profesor universitar de istoria modernă a României la
Facultatea de Istorie a Universității din București.
În paralel cu activitatea didactică, conf. dr. Mihai Răzvan Ungureanu
a desfășurat și o bogată activitate științifică, fiind membru al
Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române,
filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației
Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași - București (1996-1998),
director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române
(1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din
Oxford, Marea Britanie (din 1997), Senior Fellow al Oxford Centre for
Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998), membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice și Heraldică "Sever Zotta" din Iași (din 1998) etc.
În perioada 1998-2000, a deținut și funcția de membru al Consiliului
Național al Reformei Învățământului din cadrul Ministerului Educației
Naționale. Din anul 2004, conduce, în calitate de director, Centrul de
Studii Iudaice din cadrul Facultății de Istorie a Universității "Al. I.
Cuza" din Iași.
Mihai-Răzvan Ungureanu a susținut cursuri la o serie de instituții de
învățământ superior din țară și de peste hotare: profesor invitat (în
germană: Gast Wissenschaftler) la Departamentul de Istorie Europeană,
Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg im Breisgau, Germania
(1993-1997), profesor asociat la Școala de Studii Slavone și
Est-Europene, Universitatea din Londra, Marea Britanie (1996-1998), lector la Școala NATO (SHAPE) din Oberammergau, Germania
(din 2001), lector asociat la Școala Națională de Studii Politice și
Administrative din București (din 2002), lector la Centrul de Studii de
Securitate "George C. Marshall" din Garmisch-Partenkirchen, Germania
(din 2003). De asemenea, din anul 2005, este și profesor asociat la
Universitatea Națională de Apărare.
Din anul 2007 este profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București.
Activitatea diplomatică
Preşedintele României, Traian Băsescu, și prim-ministrul Tăriceanu, semnând Tratatul,insotiti de Mihai Razvan Ungureanu (stanga sus)
În perioada 1998-2001, Mihai-Răzvan Ungureanu a îndeplinit funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Apoi, este numit în funcția de director general – emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) și coordonator-adjunct al Inițiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (2003-2004), ambele cu sediul la Viena.
În paralel cu aceste atribuții, a fost ales ca Președinte al Institutului Român pentru Studii Strategice din București (din 2001), membru al board-ului administrativ al New Europe College din București (din 2002) și membru al board-ului științific al Centrului pentru Politici de Securitate din Szeged, Ungaria (din 2003). Mihai Răzvan Ungureanu deține gradul diplomatic de Ministru consilier (din 2003).
Director al SIE
La data de 26 noiembrie 2007 președintele României, Traian Băsescu a
înaintat Parlamentului propunerea de numire a lui Mihai Răzvan Ungureanu
în funcția de director al Serviciului de Informații Externe, rămasă vacantă din martie 2007, în urma demisiei lui Claudiu Săftoiu datorată aceluiași scandal al ostaticilor români în Irak.
În 5 decembrie 2007 Camerele reunite ale Parlamentului au validat
numirea lui Răzvan Ungureanu la conducerea Serviciului de Informații
Externe, cu 295 de voturi pentru (dintr-un număr de 318 parlamentari
prezenți). El a declarat înainte de votul pentru validarea sa în
Parlament, că, dacă va fi numit în funcție, nu concepe să apere altceva
decât interesele naționale.[7]
Cariera politică
În Partidul Național Liberal
În anul 2004, s-a înscris în Partidul Național Liberal.
Mihai-Răzvan Ungureanu a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Externe la data de 29 decembrie 2004, în Guvernul Tăriceanu.
El a demisionat din funcția de ministru de externe în data de 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu
i-a cerut să-și prezinte demisia, în urma situației create de reținerea
a doi muncitori români (Nelu Ilie și Adrian Gâncean) în Irak. Cazul
românilor arestați în Irak a fost dezvăluit în premieră în cotidianul
”Evenimentul zilei” de către jurnalistul Liviu Iolu[8][9].
Cei doi muncitori, care lucrau la o bază militară americană în calitate
de subcontractori, fuseseră acuzați de spionaj, deoarece au făcut
fotografii fără aprobare în interiorul bazei. Premierul a invocat în
cererea de demisie adresată lui Ungureanu că el a aflat din presă, după
trei luni, de arestarea în Irak a muncitorilor români, în timp ce
președintele Băsescu fusese informat, la câteva zile după arestare.
Mihai Răzvan Ungureanu a recunoscut că nu l-a informat pe primul
ministru cu privire la situația celor doi muncitori români arestați în
Irak, întrucât s-a considerat că problema cădea exclusiv în sarcina
Ministerului, fiind un caz de intervenție consulară. El a declarat că
i-a raportat situația președintelui Traian Băsescu,
care era singurul în drept să decidă, în virtutea subordonării
instituționale, dacă aceștia erau o problemă consulară sau de altă
factură.
El a afirmat că decizia de a renunța la portofoliu este un gest de onoare, deși își susține punctul de vedere anterior.
„Răspunsul
meu nu poate fi decât unul singur, este un răspuns de onoare, unul prin
care îmi asum orice fel de vină și de responsabilitate, validată sau
nu.[10]”
—Mihai Răzvan Ungureanu
.
Într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național,
premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că intenționează să îi
propună lui Mihai Răzvan Ungureanu să fie cap de listă la alegerile
pentru Parlamentul European. „Vreau să spun public că Mihai Răzvan
Ungureanu a reprezentat cu cinste Partidul Național Liberal, este un om
în care am încredere și a dat dovadă de verticalitate morală,
asumându-și vina pentru greșeala ministerului din subordine. O să vedeți
cum în perioada următoare Mihai Răzvan Ungureanu își va continua
cariera politică. Mă gândesc să-i propun o responsabilitate în cadrul
partidului, aceea de a conduce lista PNL pentru alegerile pentru PE”, a
declarat premierul.
Pe 19 februarie 2007, la două săptămâni după demisia lui Ungureanu, Partidul Național Liberal
a înaintat președintelui propunerea de revocare din funcția de ministru
de externe a lui Mihai-Răzvan Ungureanu și numirea în acest post a
senatorului Adrian Cioroianu.
Deși conform art. 6 și 8.1 din Legea 90/2001, președintele României,
la propunerea primului ministru, trebuia să ia act de încetarea
calității de membru al Guvernului și să declare vacantă funcția de
ministru în maximum 15 zile de la data depunerii demisiei, președintele Traian Băsescu
a semnat decretul de eliberare din funcție a lui Mihai-Răzvan
Ungureanu, abia la 12 martie 2007. Cu toate acestea, președintele a
refuzat să-l numească pe Adrian Cioroianu în funcția de ministru. [11]
La 14 martie 2007, Mihai Răzvan Ungureanu a prezentat într-o
conferință de presă, bilanțul activității sale de doi ani în fruntea
Ministerului Afacerilor Externe. El a apreciat că, în timpul mandatului
său, politica externă a României s-a transformat dintr-o "o diplomație a
camuflajului la una a sincerității, de la o diplomație a tăcerii la o
voce clară, puternică".
Printre punctele subliniate în bilanțul prezentat de Ungureanu pentru
cei doi ani în care a fost ministru de externe, menționăm următoarele:
- Numirile de ambasadori pe criterii politice au fost foarte puține și
"nici din partea președintelui, nici din partea premierului nu a
existat o presiune politică referitoare la numiri". El a afirmat că a
preferat să propună pentru posturile de ambasadori rămase vacante
diplomați de carieră sau persoane provenind din mediul academic.
- În decursul mandatului său, s-a reușit întinerirea personalului
diplomatic. La momentul demisiei sale, 40 % dintre angajații MAE aveau
între 25 și 35 de ani, în timp ce în anul 2004 proporția acestei grupe
de vârstă era de 25 la sută.
- El a considerat că una dintre cele mai mari reușite a politicii
externe românești a fost că regiunea Mării Negre a devenit temă a
politicii de vecinătate a UE și obiectul unei strategii americane
speciale.
- S-a imprimat un curs "stabil, previzibil și de încredere" în dialogul politic cu Republica Moldova.
El a propus deschiderea a două consulate românești la Cahul și Bălți,
președintele Băsescu obținând într-o vizită la Chișinău la mijlocul
lunii ianuarie 2007, acceptul omologului său moldovean, Vladimir Voronin, de a înființa cele două consulate temporare românești.
- S-au făcut eforturi pentru a ajunge la "relații clare, destinse" cu
Ucraina, care nu au împiedicat însă România să aibă "o voce puternică"
în diferendele cu Kievul legate de Insula Șerpilor și Canalul Bîstroe.
- Îmbogățirea experienței Ministerului de Externe prin rezolvarea
problemelor legate de criza ostaticilor din Irak, de repatrierea
românilor din Liban, care au reprezentat situații imprevizibile și noi.
- Pentru prima oară după 1948 Ministerul de Externe s-a dotat cu
proprietăți, obținând dreptul de administrare asupra unui teren de
14.000 de metri pătrați, situat în vecinătatea Clubului Diplomatic,
teren pe care se intenționează construirea unui nou sediu MAE. De
asemenea, se intenționează construirea a două blocuri de locuințe de
serviciu pentru personalul MAE. [12]
- Horia-Roman Patapievici, directorul ICR,
a declarat că Mihai Răzvan Ungureanu a avut un rol esențial în
transformarea Institutului într-un "instrument eficient de promovare a
culturii române"; fără contribuția sa, "reforma de personal rămînea
moartă". [13]
La data de 21 martie 2007, premierul Călin Popescu Tăriceanu a
prezentat un comunicat de presă al Guvernului României, în care a
declarat că va prelua, pentru un timp limitat, cu titlu interimar,
responsabilitățile ministrului de externe, până când se va rezolva
starea de blocaj din Ministerul Afacerilor Externe. [14]
După demisia de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe,
Ungureanu s-a reîntors la funcția deținută înainte de a fi ministru,
aceea de coordonator adjunct la Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul
Europei (SECI), cu sediul la Viena (martie - decembrie 2007).
În 2007, Ungureanu a ieșit din PNL.
Independent
După 2007, Ungureanu a avut o atitudine relativ pasivă în politică, îndeplinind funcția de director al S.I.E
Prim ministru al Guvernului României
În urma demisiei guvernului Emil Boc, președintele României Traian
Băsescu, după consultări cu partidele politice parlamentare l-a desemnat
drept prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea unui nou cabinet de
miniștri.
Moțiunea de neîncredere contra guvernului
În urma succesului moțiunii de cenzură parlamentară depuse de USL,
guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis. Adoptarea
moțiunii de cenzură s-a realizat cu 235 de voturi "pentru" și 9
"împotrivă", patru voturi fiind anulate. Mihai Răzvan Ungureanu a fost
prim-ministru român timp de 78 de zile.
Fondarea ICCD
După mandatul său de premier, Ungureanu a fondat Inițiativa Civică de Centru-Dreapta
(ICCD), o organizație non-guvernamentală, care-și propune unirea
tuturor forțelor de dreapta. Printre fondatorii ICCD, sunt și doi membri
PDL, anume Monica Macovei și Cristian Preda. Ungureanu a devenit președintele noii platforme. El a vorbit despre o alianță electorală de dreapta, la care să participe PDL, PNR, PNȚCD și FCD.
Partidul Forța Civică
În septembrie 2012, Ungureanu s-a înscris în partidul Forța Civică. El a candidat la președinția partidului, funcție în care a fost ales la 7 septembrie 2012. A alipit partidul la Alianța România Dreaptă (ARD), formată din PDL și PNȚCD. De asemenea, a aplicat Forța Civică la Partidul Popular European (PPE), purtând discuții cu liderii partidelor membre și cu organizația centrală a organizației europene.
Ungureanu a candidat pentru un post de senator de Arad din partea ARD la alegerile legislative din același an.
Activitatea publicistică
Mihai-Răzvan Ungureanu a deținut funcții de redactor sau redactor-șef la o serie de reviste istorice dintre care menționăm:
- redactor șef la revista „Dialog“ a Universității "Al.I.Cuza", din Iași (1988-1992);
- redactor la "Arhivă genealogică", editată de Academia Română, București (din 1993);
- redactor la "Revue des Etudes Roumaines", editată de către Fundația
Regală Carol II - Academia Română, Paris - București (din 1994);
- redactor la "Revista de istorie socială" a Universității "Al.I.Cuza" din Iași (din 1996).
- Din anul 1998 este coordonator al colecției Historia a Editurii Polirom, Iași - București.
El a publicat peste 80 articole științifice. Dintre cărțile sale menționăm următoarele:
- Documente statistice privitoare la orașul Iași (1755–1828), 2 vol. (Iași, 1997) - în colaborare cu prof. dr. Ioan Caproșu;
- Marea Arhondologie a boierilor Moldovei (Iași, 1998);
- Convertire și integrare în societatea românească la începutul epocii moderne (Iași, 2004);
- Rumänien [România] - în colaborare cu Thede Kahl și Michael Metzeltin (LIT: Wien, Münster, 2006), ISBN 3-8258-0069-5.
Premii și distincții obținute
Pentru activitatea sa din domeniul culturii și diplomației, Mihai Răzvan Ungureanu a primit următoarele premii și distincții:
- 1992 - Premiul Național al Revistei “22”, București
- 1996-1997 - Premiul “Felix Posen” al Universității Ebraice din Ierusalim, Israel
- 1997-1998 - Premiul “Felix Posen” al Universității Ebraice din Ierusalim, Israel
- 1998 - Premiul “Vasile Pogor” pentru cercetările științifice privitoare la istoria orașului Iași, decernat de Primăria Municipiului Iași
- 1999 - Premiul “Corneliu Coposu” al Organizației de Tineret a PNȚCD pentru activitatea diplomatică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe
- 2000 - Premiul “Dimitrie Onciul” al Fundației Culturale “Magazin Istoric” pentru editarea lucrării Relațiile româno-sovietice. Documente 1917-1934, vol. I, București, 1999 (în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse);
- 2000 - Mare Ofițer al Ordinului Național "Pentru Merit", România [15];
- 2000 - Comandor clasa I al Ordinului Regal Dannebrog, Danemarca;
- 2004 - Premiile Academiei Române - Premiul Mihail Kogălniceanu pentru lucrarea Convertire și integrare în societatea românească la începutul epocii moderne (Iași, 2004);
- 2007 - Meritul Diplomatic în Grad de Mare Ofițer, România.
Note
- ^ Fața nevăzută a premierului “spion” Mihai Răzvan Ungureanu
- ^ Jurnalul de Est, 9 octombrie 2005 - Pasiunile ascunse ale ieșeanului de la Externe
- ^ Primii 100 de lustrabili | InfoNews - Știri și Revista Presei
- ^ Ziarul
de Iași, 10 aprilie 2006 - Mihai Răzvan Ungureanu: "Dacă legea
lustrației trece în forma actuală, voi fi primul care se retrage"
- ^ http://www.sie.ro/conducere.html Site-ul Oficial SIE, 8.02.2012 - Cv-ul oficial al lui Mihai Răzvan Ungureanu
- ^ „Former St Cross associated student nominated as Romanian PM [Fost student la St. Cross nominalizat ca prim ministru al României]”. Colegiul St. Cross, Universitatea Oxford. 9 februarie 2012.
- ^ Antena3, 5 decembrie 2007 - Răzvan Ungureanu este noul diretor al SIE
- ^ http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1122930-doi-romani-prizonieri-razboi-irak_ext.htm Primul articol din seria ”Arestați de Aliați”
- ^ http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1121936-americanii-puneau-stam-intr-picior.htm Articol scris de Liviu Iolu în EVZ
- ^ Adevărul, 5 februarie 2007 - "Ungureanu pleacă, războiul continuă"
- ^ Jurnalul Național, 15 martie 2007 - Cazul Adrian Cioroianu
- ^ Agenția NewsIn, 14 martie 2007 - Ungureanu și-a făcut un bilanț pozitiv al celor doi ani petrecuți la MAE
- ^ Dilema Veche - dialog cu Horia-Roman PATAPIEVICI
- ^ Comunicat de presă al Guvernului României din 21 martie 2007 - "Tema: Premierul va prelua responsabilitățile la nivelul MAE"
- ^ Decretul
nr. 551 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații
naționale personalului din subordinea Ministerului Afacerilor Externe
Legături externe
- Profilul lui Mihai Răzvan-Ungureanu pe Harta politicii din România
- Mihai-Razvan Ungureanu: "Viata mea este o inlantuire de intalniri fericite
- Jurnal
de Chișinău, 14 aprilie 2006 - Mihai Răzvan-Ungureanu: „Dacă Legea
lustrației trece în forma actuală, voi fi primul care se retrage”
- Prezent - Mihai Răzvan-Ungureanu: "Susțin legea lustrației"
- FARA MILA : E Ungureanu "light" sau nu?, 11 iunie 2006, Florian Bichir, Evenimentul zilei
- Ungureanu pleacă, războiul continuă, 5 februarie 2007, Bogdan Costache, Adevărul
- Un gest elegant, 5 februarie 2007, George Rădulescu, Adevărul
- Revoluția din `89. Reportajul emoționant al jurnalistului Mihai Răzvan Ungureanu: "Blugii ne erau plini de sânge", 17 martie 2012, Ionuț Fantaziu, Evenimentul zilei
Interviuri
- Cuvântul tovarășului Mihai Răzvan Ungureanu la Congresul al XIII-lea al UTC,
19 mai 1985, Discursul lui Mihai Ungureanu, delegat al Organizației
județene Iași a UTC, la cel de-al XIII-lea Congres al UTC, Scânteia Tineretului
- Cuvântul tovarășului Mihai Ungureanu, premier desemnat, din Scânteia Tineretului - 19 mai 1985, 19 mai 1985, Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist, Scânteia Tineretului
- Mihai Răzvan Ungureanu: Ignoranța decidenților politici ne poate costa, 13 martie 2009, George Rădulescu, Adevărul
- Mihai Răzvan Ungureanu:„Războiul subteran se poartă între spioni și contraspionaj”, 30 ianuarie 2010, Roxana Lupu, Adevărul
- VIDEO Mihai Răzvan Ungureanu: „Supraviețuim unui al doilea val al crizei”, 1 iulie 2010, George Rădulescu, Adevărul
- VIDEO Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informații Externe: „Nici nu știți cât de amplu poate fi răul”, 10 noiembrie 2011, George Radulescu, Adevărul
- Șeful
spionilor, la "2+1": "Nu mi-aș putea imagina ca în SIE să se petreacă
vreodată ceva similar cazului de la Poliția din Neamț", 17 Noiembrie 2010, Evenimentul zilei
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_R%C4%83zvan_Ungureanu
Evident cine a făcut pagina a depus mari eforturi să-i facă reclamă şi să-i ascundă originea de "român get-beget" care nu-i aşa doar luptă pentru noi românii. Cum să nu...
Avem şi noi arădenii o rugăminte: dacă tot frecaţi menta prin arad păcălind poporul, până vei plăti pentru mizeriile suferite de români vă rog frumos să aduceţi şi la noi în zonă un kilogram de carne de vită cu 200 de lei să vedem şi noi cum arată, şi nişte creveţi Tiger că eu sincer aşa ceva încă n-am văzut. Vă mulţumesc anticipat!
Dezvăluiri REVOLTĂTOARE despre Mihai Răzvan Ungureanu
Foto: Mediafax
Credeai că ai aflat despre Mihai Răzvan Ungureanu toate lucrurile
revoltătoare pe care le-a făcut? Nici vorbă! Mihai Gîdea face noi
dezvăluiri despre cheltuielile halucinante ale fostului premier.
În
timp ce fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu propunea strângerea
curelei din cauza crizei economice, acesta comanda mâncare de 1000 de
euro într-o singura zi.
Jurnalul Naţional a prezentat şi originalul listei, dar aceasta a fost transcrisă pentru a fi citită mai uşor.
Directorul
FACIAS a declarat în cadrul emisiunii Sinteza Zilei faptul că ar fi
trebuit ca Curtea de Conturi să se autosesizeze deja, făcând o anchetă
cu privire la cheltuielile făcute de Mihai Răzvan Ungureanu, deoarece
acestea nu sunt cheltuieli legale.
Sursa: http://www.antena3.ro/romania/dezvaluiri-revoltatoare-despre-mihai-razvan-ungureanu-185268.html
|