Mişcarea Legionară nu a fost şi nu este anti-semită!

Iată cateva dovezi despre „anti-semitismul” legionar:

• Căpitanul salvează de la înec un evreu. „Nu contează că e evreu şi vă rog să reţineţi pentru totdeauna că nu împotriva evreilor ca atare trebuie să se îndrepte lupta necruţătoare a unui legionar autentic, ci contra celor ce fac rău României şi Bisericii creştine” (Revista „Cuvantul Romanesc”, septembrie 1994, Hamilton-Ontario)
• Un tren înzăpezit în care se afla şi Căpitanul este alimentat cu pâine şi brânza pentru evrei, neavând permisiunea religiei lor să mănânce slănina. Ordinul era al Căpitanului care era în tren. (Filon Verca, revista „Carpatii”, august 1983)
• Capitanul ia atitudine impotriva unui ofiter care se purtase „grosolan si necivilizat cu niste evrei”. (Nistor Chioreanu, „Morminte vii”, Ed. Institutului European, 1992, pag.82)
• Capitanul invita la Casa Verde pe rabinul David Safran, cu care are o convorbire plina de respect reciproc. (D.Safran, „Karl Marx antisemit”, Ierusalim, 1979)
• Capitanul initiaza un pact de neagresiune in alegerile din 1937 intre Partidul Totul Pentru Tara, Partidul Liberal, Partidul National-Taranesc, Partidul Evreiesc si gruparea Argetoianu. (Kurt W. Treptow / Gh. Buzatu, „Procesul lui Corneliu Codreanu”, Iasi, S.C.Dosoftei, 1994)
• Dupa o saptamana de la instaurarea Statului National-Legionar, prin decretul nr. 43931, se suspenda decretele regimurilor anterioare (nr. 42352 si 42354) cu privire la interzicerea cultului mozaic. (Flor Strejnicu, „Miscarea Legionara si evreii”, Ed. Imago, pag.112)
• „S-a constatat ca s-au facut guvernului numeroase reclamatii care s-au dovedit ca au fost neadevarate”. („Cartea Neagra”, vol.I., pag.98). Este vorba de retractarea de catre Comunitatea evreiasca a unor acuze la adresa legionarilor.
• Cererea de eliberare din lagarul de la Ramnicu-Sarat a evreicelor comuniste a fost facuta de familiile legionarilor ucisi aici cu un an in urma, rezolvata favorabil. „Dorim ca in Romania Legionara sa se acorde intreg respectul cuvenit atat fata de fiinta romaneasca in sine, cat si fata de orisice credinta sincera. Pe pamantul tarii noastre sa nu mai fie suferinta pentru idei, iar cei arestati si izolati de societate sa nu mai fie chinuiti”, se scrie in cererea de eliberare solicitata de familiile legionarilor ucisi, in favoarea evreicelor comuniste din lagar. (Ibidem, pag. 114-116)
• Infiintarea in perioada Statului National-Legionar de catre Radu Gyr, a primului teatru din lume (!) in limba idis, teatrul „Baraseum”.
• Miscarea Legionara se opune expulzarii si internarii in lagare a evreilor, masura pusa in discutie de catre generalul Antonescu la sugestia Germaniei. (Ibidem, pag. 120-121). Nici generalul Antonescu nu a fost de acord!
• Rabinul Alexandru Safran recunoaste la Geneva ca „ministrii legionari care m-au primit, (…) au avut o atitudine respectuoasa. (Ibidem, p.121, reluat in ”Magazin Istoric”, aprilie 1995, pag. 44)
• Legionarii romani din Franta ocrotesc si adapostesc pe colegii lor evrei din Romania, pastrandu-le documentele oficiale romanesti, hranindu-i la Biserica ortodoxa romana din Paris si scapandu-i astfel de la deportare. (Horia Sima, „Prizonieri ai puterilor Axei”, Ed. Miscarii Legionare, 1990, pag.94; declaratia doamnei Laetitia Dodu, sora lui Faust Bradescu, martora la aceste fapte).
• Nistor Chioreanu, sef al Ardealului in perioada Statului National-Legionar, se plimba la brat cu prieteni evrei avocati, pentru a-i linisti pe coreligionarii acestora. (N.Chioreanu, „Morminte vii”, pag.82)
• Preotul Muresan Florea din Cluj, legionar, ascunde copii evrei spre a-i scapa de la deportarea pe care o faceau hortistii. Preotul Muresan a murit apoi in inchisorile comuniste. (Surse oficiale multiple, printre care si declaratia lui Raoul Sorban)
• Legionarii iau parte la trecerea peste frontiera vremelnica dintre Ungaria si Romania a unor grupuri de evrei, evidentiindu-se legionara Letitia Papu. (Raoul Sorban, interviu luat de Adrian Paunescu in revista „Totusi iubirea”, ianuarie 1996, pag.11)
• „Ion Ianolide si cativa prieteni ai sai i-au venit in ajutor la Targu Ocna pastorului Wurmbrand, foarte rau bolnav si el, cedandu-i din putina lor streptomicina”. (N.Steinhardt, «Primejdia marturisirii», pag.173). Streptomicina apartinea lui Valeriu Gafencu: „In situatii limita, cand omul se agata si de un fir de par ca sa traiasca, el, Valeriu, a gasit resurse de a fi generos, cu sacrificiul vietii sale”. (Marin Naidim, Almanahul „Gazeta de Vest”, 1994). Richard Wurmbrand fusese activist comunist cu studiile in URSS, renuntase la vechile convingeri politice si devenise pastor in cultul Crestin dupa Evanghelie. Deci un evreu, fost activist comunist, apoi pastor al unui cult neoprotestant, est ajutat si salvat de la moarte de „antisemitii”, „xenofobii”, „intolerantii” legionari!…
• Legionarul Traian Popescu, atasat comercial al Romaniei la Bratislava, ascunde in imobilele Legatiei patru familii de evrei, scapandu-i de la deportare, familii care au declarat aceasta fapta in fata autoritatilor americane care conduceau lagarul unde ulterior fusese retinut fostul lor ocrotitor. (Flor Strejnicu, „Miscarea Legionara si evreii”, Ed. Imago, 1996, pag.93)

In Miscarea Legionara au activat si romani de nationalitate evreiasca: Ana Maria Marin (sotia lui Vasile Marin, cazut in Spania), Catalin Ropala, instructor legionar, autorul cartii „Batalionul de la Sarata”, Vasile Noveanu, medic, comandant legionar, ministru al Statului National-Legionar, alti doi frati ai doctorului Noveanu, compozitorul Paul Constantinescu, care, sub influenta educatiei legionare, scrie Oratoriile in stil bizantin de Craciun si de Pasti, dupa cum ne marturiseste, precum si multi simpatizanti. Printre acestia scriitorul si gazetarul Felix Aderca, despre care Mihail Sebastian scrie in „Jurnal”: „Aderca pe care l-am intalnit aseara la cercul sefard unde am vorbit amandoi despre Baltazar, imi spunea ca deplora moartea lui Codreanu, care a fost un mare om, o aparitie geniala, o forta etica fara seaman si a carui moarte de sfant este o pierdere ireparabila”. (pag. 195)

Dupa insirarea sumara a unora din faptele de crestina purtare fata de semenul sau evreu, se mai poate vorbi de antisemitismul legionarului? Doar cei de rea credinta o mai pot face!

Flor Strejnicu (fragment din volumul “Crestinismul Miscarii Legionare” de Flor Strejnicu, Ed. Imago, Sibiu, 2000)