„Extremism, antisemitism, naţionalism - pericolele contemporane ale Europei“. Ioanid: Ungaria face cultul lui Horthy 23 iulie 2015, 13:21 de Redacţia Adevărul Devino fan Salvează în arhivă download pdf print article -1 (9 voturi) cuvinte cheie: extremism antisemitism nationalism masa rotunda adevarul live radu ioanid george maior 37 comentarii 33 share Tweet Aboneaza-te la newsletter Abonare „Extremism, antisemitism, naţionalism - pericolele contemporane ale Europei“. Ioanid: Ungaria face cultul lui Horthy Radu Ioanid şi George Maior vor susţine alocuţiuni New Strategy Center, împreună cu Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, organizează masa rotundă „Extremism, antisemitism, naţionalism - pericolele contemporane ale Europei“. Parteneri media al evenimentul vor fi revista Foreign Policy România şi Adevărul Holding. Ştiri pe aceeaşi temă Adevărul Live: Sentinţă în procesul lui Vişinescu! Ce urmează? Adevărul Live: România, pe hârtoapele civilizaţiei europene. De c... Bloggeri „Adevărul“ comentează apariţia fetei violate la TV: „Cred că ... Vor susţine alocuţiuni Radu Ioanid, directorul Programului Internaţional de Arhive al Muzeului Memorial al Holocaustului, Washington DC, SUA, George Maior, ambasadorul României în SUA, Ben Oni Ardelean, senator, secretar al Comisiei de Politică Externă, Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistei Foreign Policy România. Partea a doua a evenimentului va fi rezervata dezbaterilor. Evenimentul va putea fi urmărit pe site-ul www.adevarul.ro. New Strategy Center este un ONG care îşi propune să asigure un cadru de dezbateri pentru subiecte de maximă importanţă pentru România, mai ales în domeniile în care ţara noastră ar trebui să fie un furnizor/hub regional sau care ar determina consolidarea şi extinderea parteneriatului strategic cu SUA. Membrii săi sunt cetaţeni implicaţi activ în proiecte care pot duce la schimbarea în bine a României, precum şi companii care au decis să susţină iniţiativele New Strategy Center. Principalele declaraţii: George Maior: Această manifestare este extrem de utilă într-un context internaţional şi intern. Vorbim de pericole adânci, profunde, legate de o anumită evoluţie a societăţii. Este cu atât mai paradoxal cu cât, la nivel european, dezvoltarea conştiinţei părea că va duce în desuetudine aceste aspecte ale evoluţiei politice şi sociale. Unii sunt iredentişti, alţii sunt şovini. Nu aş vrea să dau nume de ţări, dar ne putem uita chiar şi în nucleul dur al Uniunii EDuropene şi vom observa prezenţa acestor fenomene. Nu putem ignora nici zona Balcanilor, care a fost măcinată serios de fenomenul etno-naţionalist. Naţionalismul şi formele sale extremiste nu pot fi decât paleative facile pentru politicienii care nu au nimic de oferit electoratului. Diversele forme de extremism au devenit surse care alimentează şi noul antisemitism. Noul antisemitism este şi unul ideologic. Acesta este şi o problemă de securitate. Noile ideologii ale urii acţionează într-o manieră mai subtilă. Vedem reluarea unor forme istorice pe care le credeam desuete, de manifestare a acestor fenomene: ridicarea unor ziduri la frontierele unor state vecine. Să nu neglijăm nici aspectul economic - în special în perioade de criză. Politicienii care folosesc discursul naţionaliste folosesc de disperarea oamenilor în aceste contexte. Aşa ceva nu duce la niciun progres, nici la remedierea crizei. Ba, mai mult, o accentuează. Se pun sub semnul întrebării aspecte ale drepturilor omului. În faţa acestor semnale de alarmă, Europa are nevoie să îşi aducă aminte de lecţia tragică a lagărelor de concentrare, a celui de-Al Doilea Război Mondial, de mizeria generată de aceste fenomene. Cred că experienţa României arată, după 25 de ani, că este posibil să construim o societate care respinge extremismul, unde minorităţile (maghiari, turci, evrei...) sunt respectate. Modelul de integrare a minorităţilor s-a realizat într-un progres uneori mai lent, alteori mai accelerat, dar într-un model interesant, unde statul de drept a reuşit să asimileze această problemă la nivelul evoluţiei României. Maximum 2% din populaţie aderă la asemenea forme extreme ale politicii, ceea ce este foarte bine. Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt perfecte şi că nu trebuie să fim vigilenţi. Există o responsabilitate importantă a statului pentru a veghea, necesitatea unor politici preventive, pentru a pune problemele în dezbatere critică, pentru a avertiza şi a aplica ferm legea. Este o dezbatere foarte utilă. Vorbim de ameninţări teroriste, acestea sunt ameninţări profunde la adresa unui anumit mod de a concepe convieţuirea într-un stat democratic şi trebuie să fim atenţi la ele, nu doar post-factum. Radu Ioanid: Am să încerc să fac trei lucruri: să discut depre ce se întâmplă pe plan european, despre situaţia din România, dar şi despre situaţia din unele ţări vecine României. Se impune să analizăm acest subiect compartativ. La nivel european: personal, disting două tipuri de antisemitism - unul vest-european, altul este est-european, postcomunist. Discutăm de un antisemitism care poate fi de extremă dreaptă, dominat de antiisraelianism. Africa de Sud a dispărut, Israel a devenit pentru anumite medii de extremă stângă o ţintă favorită. În Israel e democraţie, dar se încearcă demonizarea acestui stat. Antisemitismul are această notă dominantă. Pe continent, a crescut nivelul de extremism. În România: Electoratul României a dat dovadă de maturitate. Românii au ştiut să aleagă un preşedinte care aparţine unei minorităţi. În Europa de Est: aici găsim un antisemitism de tip mai vechi, de inspiraţie fascistă, neofascistă sau ultranaţionalistă. Un extremism clasic, uneori combinat şi cu un fundamentalism religios. Mulţi spun că evreii şi-au meritat soarta pentru că l-au răstignit pe Iisus. Asistăm la evoluţii şi la involuţii. Situaţia după căderea regimului Ceauşescu a fost un dezastru. România a evoluat extraordinar în timp. Deşi vulnerabilitatea există, deocamdată extremismul de dreapta în România nu a prins cheag la nivel politic reprezentativ. 77 de morţi şi 110 răniţi - rezultatul acţiunii unui singur om din Norvegia. Autorul crimelor a fost acceptat student. Suntem cu totţii vulnerabili, e mai bine să prevenim. Putem avea involuţii. Domnul Florian a primit ameninţări cu moartea. Legionarii au fost extrem de activi pe internet. Există cazuri izolate de instituţii în care se face propagandă legionară în România. România se află pe un trend ascendent, pe un trend european de respingere a extremismului. În condiţii economice grele, acest lucru trebuie apreciat şi lăudat. Trebuie rezolvată problema etnicilor maghiari. Despre Ungaria: Dacă România a evoluat, Ungaria a involuat. Începând cu Constituţia, face cultul lui Horthy. Ungaria contestă Trianonul. Se ridică statui cu bani ai guvernului cu personaje implicate în exterminarea evreilor. Vom avea mult de lucru cu ceea ce se întâmplă acolo. Nu mai ştim care e diferenţa între FIDESZ şi Jobbik. Orban nu este un antisemit, este un simplu negustor. Ben Oni Ardelean: Multe războaie din trecut au fost motivate religios. Multe focare sunt în ţţări cu democraţii consolidate. Suntem datori să pricepem că societatea e datoare să găsească formule să contracareze discursul urii. Scoaterea din sfera publică a făcut să revină în forţă acest discurs radical. S-a creat această zonă prielnică de reacţie, care cauzează zilnic atacuri care se soldează cu victime umane. Vorbim despre moralitatea islamică, despre cea creştină, dar şi despre demnitatea umană. Pentru că sunt om, societatea trebuie să respecte umanitatea mea, oar eu trebuie să respect umanitatea altora. Există o criză identitară foarte mare. Nimeni nu mai ştie în ce crede. Valorile naţionale cu valorile credinţei sunt într-un amalgam extrem de mozaical, în care e foarte greu de distins cine în cine mai crede. Există o apatie în societate. Adevărul tău nu mai este adevărul meu. Această chestiune este extrem de dăunătoare, implică foarte mult patos. Avem nevoie de o strategie, de un climat al acceptării. Nu al toleranţei, ci al acceptării. Ion M. Ioniţă: Istoria recentă a României, anii '90... Putem fi recunoscători cetăţenilor români. Nu putem să ne desprindem de marile fenomene care se întâmplă în vecinătatea noastră. Urmează o nouă generaşie de tineri, cu alte viziuni. O nouă generaţie va urma în mod natural să preia funcţii importante în societatea românească. Sunt două aspecte care trebuie avute în vedere. Odată, analiza acestui fenomen. Crizele economice profunde duc la extremism. A ajuns şi în societăţile democratice puternice, cum ar fi Germania sau Franţa. Mediul academic trebuie angrenat. Dacă există aceste mişcări în Europa, cred că al doilea mare pericol sunt în sânul partidelor mainstream. Tentaţia de a rămâne la putere este foarte mare. Mesajele antiimigraţie din Franţa sau Marea Britanie este preluat de cei care le pot pune în aplicare. Problema este ce soluţii avem. Pentru România este o situaţie nouă. Pentru prima dată avem o parte a populaţiei care trăieşte în afara teritoriului naţional. EI sunt ţintele acestor mişcări xenofobe. În UE, deja ne putem considera supuşi unor campanii mediatice care ne vulnerabilizează. În al doilea rând, este vorba despre educaţie. Numai cunoaşterea asigură noilor generaţii valorile care să respingă aceaste ideologii. Aurel Vainer: Mă surprinde că Institutul Wiesel face o cercetare despre evrei, dar era bine să fim consultaţi şi noi, cei de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. Discuţia este extrem de bine venită. Nu era rău să vină la această dezbatere şi reprezentanţi ai Guvernului, să aflăm opinia Executivului despre aceste probleme. Antisemitismul public este clar că este la cote foarte mici. Noi avem o atitidine foarte favorabilă. Am avut un ajutor şi din partea Guvernului de a ne reface patrimoniul, mai ales cel religios. Încercăm să redăm societăţii toate sinagogile. Avem sprijin din multe puncte de vedere. Parlamentul a mărit recent indemnizaţiile celor persecutaţi în anii 40’. Autorităţie de siguranţă naţională ne asigură întregul sprijin. Trebuie să ne preocupe să fie atenţie mare la manifestările extremiste, să avem grijă ca la alegeri să nu ajungă în Parlament extremişti şi xenofobi şi să dezvoltăm educaţia. Mihail Ionescu: Europa de azi este martora unei falii profunde între antisemitismul clasic şi cel vest-european. Citez o recentă iniţiativă europeană, şi anume constituirea Alianţei Europene pentru Israel. Aceasta îşi propune să combată antisemitismul de tip nou. România este o prezenţă activă şi pe acest front. Este nevoie de un anume activism. Este de datoria Parlamentului, care în strânsă legătură cu Biserica Românească, să nu uite de minorităţile neoprotestante. Iosif Moldovan (UDMR): În primul rând, politicile fără substanţă sunt elemente constitutive ale extremismului. Dar sunt şi alte elemente, cum ar fi cele economice. Avem exemplul Greciei, care ne arată ce înseamnă aceste fenomene. În privinţa minorităţii maghiare, Târgu Mureş a fost punctul de resetare al relaţiilor dintre comunitatea română şi cea maghiară. Cred că cheia pentru a înţelege minorităţile este aceea să înţelegi ce însemnă să trăieşti ca minoritar într-o ţară. Trebuie să facem o diferenţiere între mişcările extremiste. Avem acele minorităţi care au imigrat în ultimii ani şi cele care trăiesc de sute de ani într-un loc. Generaţia a doua de români în Spania gândesc altfel decât prima generaţie. Cred că echilibrul şi toleranţa este soluţia cea mai bună împotriva extremismului. Liviu Beriş, preşedintele Asociaţiei Evreilor din România Victime ale Holocaustului: Am supravieţuit Holocaustului, am trăit şi în perioada comunismului. Cunoaşterea poate să prevină antisemitismul. Ce se poate face pentru ca aceste lucruri să nu se mai întâmplă? Holocaustul există şi se practică şi în ziua de astăzi. Holocaustul este aplicat la nivelul creştinilor din Irak sau din Nigeria. Legat de educaţie, consider că este singura modalitate prin care se poate acţiona din timp pentru a se preveni aceste fenomene. Dudu Ionescu, Administraţia Prezidenţială: Uşurinţa cu care poţi să vinzi mesajul extremist este foarte mare. Nu văd cum putem rezova curând această problemă. În al doilea rând, este vorba de resurse. Nu numai Jobbik are finanţări consistente. Din acest punct de vedere, problema securităţii europene este un subiect care trebuie abordat cu mai multă grijă. Este nevoie de echilibru, de vigilenţă care să devină normalitate şi de precizie în privinţa exprimărilor. Precizia care să nu dea prilej de interpretări este necesară. Dan Dungaciu: Extremismul este un pericol pentru proiectul european. Lucrăm cu concepte care au fost definite cu zeci de ani în urmă. Atunci când spunem extremism suntem obişnuiţi să ne referim la probleme minore, aflate undeva la margine... În 2000, în Occident, teme care erau ale ONG-urilor au fost preluate de politic. Antiislamismul a fost preluat de un mic partid olandez, care în 2002 a obţinut 36 de procente la alegeri. De atunci a început o presiune enormă pe mainstreamul politic. Trebuie să urmărim ce se întâmplă la nivelul marilor state europene. Trebuie să ne uităm ce se întâmplă în Germania. Andrei Muraru, Administraţia Prezidenţială: Legea include pentru prima dată diseminarea propagandei prin mijloace electronice. Cultul lui Nicolae Ceauşescu este interzis oficial în România. Legea vorbeşte explicit despre dizolvarea unor asociaţii sau partide extremiste, rasiste. Legea anterioară nu a avut aplicabilitate în plan juridic, nicio persoană nu a fost condamnată în baza acelei legi.

Citeste mai mult: adev.ro/nrxtwt

„Extremism, antisemitism, naţionalism - pericolele contemporane ale Europei“. Ioanid: Ungaria face cultul lui Horthy

23 iulie 2015, 13:21 de Redacţia Adevărul Devino fan Salvează în arhivă download pdf print article -1 (9 voturi) cuvinte cheie: extremism antisemitism nationalism masa rotunda adevarul live radu ioanid george maior 37 comentarii 33 share Tweet Aboneaza-te la newsletter Abonare „Extremism, antisemitism, naţionalism - pericolele contemporane ale Europei“. Ioanid: Ungaria face cultul lui Horthy Radu Ioanid şi George Maior vor susţine alocuţiuni New Strategy Center, împreună cu Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, organizează masa rotundă „Extremism, antisemitism, naţionalism - pericolele contemporane ale Europei“. Parteneri media al evenimentul vor fi revista Foreign Policy România şi Adevărul Holding. Ştiri pe aceeaşi temă Adevărul Live: Sentinţă în procesul lui Vişinescu! Ce urmează? Adevărul Live: România, pe hârtoapele civilizaţiei europene. De c... Bloggeri „Adevărul“ comentează apariţia fetei violate la TV: „Cred că ... Vor susţine alocuţiuni Radu Ioanid, directorul Programului Internaţional de Arhive al Muzeului Memorial al Holocaustului, Washington DC, SUA, George Maior, ambasadorul României în SUA, Ben Oni Ardelean, senator, secretar al Comisiei de Politică Externă, Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistei Foreign Policy România. Partea a doua a evenimentului va fi rezervata dezbaterilor. Evenimentul va putea fi urmărit pe site-ul www.adevarul.ro. New Strategy Center este un ONG care îşi propune să asigure un cadru de dezbateri pentru subiecte de maximă importanţă pentru România, mai ales în domeniile în care ţara noastră ar trebui să fie un furnizor/hub regional sau care ar determina consolidarea şi extinderea parteneriatului strategic cu SUA. Membrii săi sunt cetaţeni implicaţi activ în proiecte care pot duce la schimbarea în bine a României, precum şi companii care au decis să susţină iniţiativele New Strategy Center. Principalele declaraţii: George Maior: Această manifestare este extrem de utilă într-un context internaţional şi intern. Vorbim de pericole adânci, profunde, legate de o anumită evoluţie a societăţii. Este cu atât mai paradoxal cu cât, la nivel european, dezvoltarea conştiinţei părea că va duce în desuetudine aceste aspecte ale evoluţiei politice şi sociale. Unii sunt iredentişti, alţii sunt şovini. Nu aş vrea să dau nume de ţări, dar ne putem uita chiar şi în nucleul dur al Uniunii EDuropene şi vom observa prezenţa acestor fenomene. Nu putem ignora nici zona Balcanilor, care a fost măcinată serios de fenomenul etno-naţionalist. Naţionalismul şi formele sale extremiste nu pot fi decât paleative facile pentru politicienii care nu au nimic de oferit electoratului. Diversele forme de extremism au devenit surse care alimentează şi noul antisemitism. Noul antisemitism este şi unul ideologic. Acesta este şi o problemă de securitate. Noile ideologii ale urii acţionează într-o manieră mai subtilă. Vedem reluarea unor forme istorice pe care le credeam desuete, de manifestare a acestor fenomene: ridicarea unor ziduri la frontierele unor state vecine. Să nu neglijăm nici aspectul economic - în special în perioade de criză. Politicienii care folosesc discursul naţionaliste folosesc de disperarea oamenilor în aceste contexte. Aşa ceva nu duce la niciun progres, nici la remedierea crizei. Ba, mai mult, o accentuează. Se pun sub semnul întrebării aspecte ale drepturilor omului. În faţa acestor semnale de alarmă, Europa are nevoie să îşi aducă aminte de lecţia tragică a lagărelor de concentrare, a celui de-Al Doilea Război Mondial, de mizeria generată de aceste fenomene. Cred că experienţa României arată, după 25 de ani, că este posibil să construim o societate care respinge extremismul, unde minorităţile (maghiari, turci, evrei...) sunt respectate. Modelul de integrare a minorităţilor s-a realizat într-un progres uneori mai lent, alteori mai accelerat, dar într-un model interesant, unde statul de drept a reuşit să asimileze această problemă la nivelul evoluţiei României. Maximum 2% din populaţie aderă la asemenea forme extreme ale politicii, ceea ce este foarte bine. Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt perfecte şi că nu trebuie să fim vigilenţi. Există o responsabilitate importantă a statului pentru a veghea, necesitatea unor politici preventive, pentru a pune problemele în dezbatere critică, pentru a avertiza şi a aplica ferm legea. Este o dezbatere foarte utilă. Vorbim de ameninţări teroriste, acestea sunt ameninţări profunde la adresa unui anumit mod de a concepe convieţuirea într-un stat democratic şi trebuie să fim atenţi la ele, nu doar post-factum. Radu Ioanid: Am să încerc să fac trei lucruri: să discut depre ce se întâmplă pe plan european, despre situaţia din România, dar şi despre situaţia din unele ţări vecine României. Se impune să analizăm acest subiect compartativ. La nivel european: personal, disting două tipuri de antisemitism - unul vest-european, altul este est-european, postcomunist. Discutăm de un antisemitism care poate fi de extremă dreaptă, dominat de antiisraelianism. Africa de Sud a dispărut, Israel a devenit pentru anumite medii de extremă stângă o ţintă favorită. În Israel e democraţie, dar se încearcă demonizarea acestui stat. Antisemitismul are această notă dominantă. Pe continent, a crescut nivelul de extremism. În România: Electoratul României a dat dovadă de maturitate. Românii au ştiut să aleagă un preşedinte care aparţine unei minorităţi. În Europa de Est: aici găsim un antisemitism de tip mai vechi, de inspiraţie fascistă, neofascistă sau ultranaţionalistă. Un extremism clasic, uneori combinat şi cu un fundamentalism religios. Mulţi spun că evreii şi-au meritat soarta pentru că l-au răstignit pe Iisus. Asistăm la evoluţii şi la involuţii. Situaţia după căderea regimului Ceauşescu a fost un dezastru. România a evoluat extraordinar în timp. Deşi vulnerabilitatea există, deocamdată extremismul de dreapta în România nu a prins cheag la nivel politic reprezentativ. 77 de morţi şi 110 răniţi - rezultatul acţiunii unui singur om din Norvegia. Autorul crimelor a fost acceptat student. Suntem cu totţii vulnerabili, e mai bine să prevenim. Putem avea involuţii. Domnul Florian a primit ameninţări cu moartea. Legionarii au fost extrem de activi pe internet. Există cazuri izolate de instituţii în care se face propagandă legionară în România. România se află pe un trend ascendent, pe un trend european de respingere a extremismului. În condiţii economice grele, acest lucru trebuie apreciat şi lăudat. Trebuie rezolvată problema etnicilor maghiari. Despre Ungaria: Dacă România a evoluat, Ungaria a involuat. Începând cu Constituţia, face cultul lui Horthy. Ungaria contestă Trianonul. Se ridică statui cu bani ai guvernului cu personaje implicate în exterminarea evreilor. Vom avea mult de lucru cu ceea ce se întâmplă acolo. Nu mai ştim care e diferenţa între FIDESZ şi Jobbik. Orban nu este un antisemit, este un simplu negustor. Ben Oni Ardelean: Multe războaie din trecut au fost motivate religios. Multe focare sunt în ţţări cu democraţii consolidate. Suntem datori să pricepem că societatea e datoare să găsească formule să contracareze discursul urii. Scoaterea din sfera publică a făcut să revină în forţă acest discurs radical. S-a creat această zonă prielnică de reacţie, care cauzează zilnic atacuri care se soldează cu victime umane. Vorbim despre moralitatea islamică, despre cea creştină, dar şi despre demnitatea umană. Pentru că sunt om, societatea trebuie să respecte umanitatea mea, oar eu trebuie să respect umanitatea altora. Există o criză identitară foarte mare. Nimeni nu mai ştie în ce crede. Valorile naţionale cu valorile credinţei sunt într-un amalgam extrem de mozaical, în care e foarte greu de distins cine în cine mai crede. Există o apatie în societate. Adevărul tău nu mai este adevărul meu. Această chestiune este extrem de dăunătoare, implică foarte mult patos. Avem nevoie de o strategie, de un climat al acceptării. Nu al toleranţei, ci al acceptării. Ion M. Ioniţă: Istoria recentă a României, anii '90... Putem fi recunoscători cetăţenilor români. Nu putem să ne desprindem de marile fenomene care se întâmplă în vecinătatea noastră. Urmează o nouă generaşie de tineri, cu alte viziuni. O nouă generaţie va urma în mod natural să preia funcţii importante în societatea românească. Sunt două aspecte care trebuie avute în vedere. Odată, analiza acestui fenomen. Crizele economice profunde duc la extremism. A ajuns şi în societăţile democratice puternice, cum ar fi Germania sau Franţa. Mediul academic trebuie angrenat. Dacă există aceste mişcări în Europa, cred că al doilea mare pericol sunt în sânul partidelor mainstream. Tentaţia de a rămâne la putere este foarte mare. Mesajele antiimigraţie din Franţa sau Marea Britanie este preluat de cei care le pot pune în aplicare. Problema este ce soluţii avem. Pentru România este o situaţie nouă. Pentru prima dată avem o parte a populaţiei care trăieşte în afara teritoriului naţional. EI sunt ţintele acestor mişcări xenofobe. În UE, deja ne putem considera supuşi unor campanii mediatice care ne vulnerabilizează. În al doilea rând, este vorba despre educaţie. Numai cunoaşterea asigură noilor generaţii valorile care să respingă aceaste ideologii. Aurel Vainer: Mă surprinde că Institutul Wiesel face o cercetare despre evrei, dar era bine să fim consultaţi şi noi, cei de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. Discuţia este extrem de bine venită. Nu era rău să vină la această dezbatere şi reprezentanţi ai Guvernului, să aflăm opinia Executivului despre aceste probleme. Antisemitismul public este clar că este la cote foarte mici. Noi avem o atitidine foarte favorabilă. Am avut un ajutor şi din partea Guvernului de a ne reface patrimoniul, mai ales cel religios. Încercăm să redăm societăţii toate sinagogile. Avem sprijin din multe puncte de vedere. Parlamentul a mărit recent indemnizaţiile celor persecutaţi în anii 40’. Autorităţie de siguranţă naţională ne asigură întregul sprijin. Trebuie să ne preocupe să fie atenţie mare la manifestările extremiste, să avem grijă ca la alegeri să nu ajungă în Parlament extremişti şi xenofobi şi să dezvoltăm educaţia. Mihail Ionescu: Europa de azi este martora unei falii profunde între antisemitismul clasic şi cel vest-european. Citez o recentă iniţiativă europeană, şi anume constituirea Alianţei Europene pentru Israel. Aceasta îşi propune să combată antisemitismul de tip nou. România este o prezenţă activă şi pe acest front. Este nevoie de un anume activism. Este de datoria Parlamentului, care în strânsă legătură cu Biserica Românească, să nu uite de minorităţile neoprotestante. Iosif Moldovan (UDMR): În primul rând, politicile fără substanţă sunt elemente constitutive ale extremismului. Dar sunt şi alte elemente, cum ar fi cele economice. Avem exemplul Greciei, care ne arată ce înseamnă aceste fenomene. În privinţa minorităţii maghiare, Târgu Mureş a fost punctul de resetare al relaţiilor dintre comunitatea română şi cea maghiară. Cred că cheia pentru a înţelege minorităţile este aceea să înţelegi ce însemnă să trăieşti ca minoritar într-o ţară. Trebuie să facem o diferenţiere între mişcările extremiste. Avem acele minorităţi care au imigrat în ultimii ani şi cele care trăiesc de sute de ani într-un loc. Generaţia a doua de români în Spania gândesc altfel decât prima generaţie. Cred că echilibrul şi toleranţa este soluţia cea mai bună împotriva extremismului. Liviu Beriş, preşedintele Asociaţiei Evreilor din România Victime ale Holocaustului: Am supravieţuit Holocaustului, am trăit şi în perioada comunismului. Cunoaşterea poate să prevină antisemitismul. Ce se poate face pentru ca aceste lucruri să nu se mai întâmplă? Holocaustul există şi se practică şi în ziua de astăzi. Holocaustul este aplicat la nivelul creştinilor din Irak sau din Nigeria. Legat de educaţie, consider că este singura modalitate prin care se poate acţiona din timp pentru a se preveni aceste fenomene. Dudu Ionescu, Administraţia Prezidenţială: Uşurinţa cu care poţi să vinzi mesajul extremist este foarte mare. Nu văd cum putem rezova curând această problemă. În al doilea rând, este vorba de resurse. Nu numai Jobbik are finanţări consistente. Din acest punct de vedere, problema securităţii europene este un subiect care trebuie abordat cu mai multă grijă. Este nevoie de echilibru, de vigilenţă care să devină normalitate şi de precizie în privinţa exprimărilor. Precizia care să nu dea prilej de interpretări este necesară. Dan Dungaciu: Extremismul este un pericol pentru proiectul european. Lucrăm cu concepte care au fost definite cu zeci de ani în urmă. Atunci când spunem extremism suntem obişnuiţi să ne referim la probleme minore, aflate undeva la margine... În 2000, în Occident, teme care erau ale ONG-urilor au fost preluate de politic. Antiislamismul a fost preluat de un mic partid olandez, care în 2002 a obţinut 36 de procente la alegeri. De atunci a început o presiune enormă pe mainstreamul politic. Trebuie să urmărim ce se întâmplă la nivelul marilor state europene. Trebuie să ne uităm ce se întâmplă în Germania. Andrei Muraru, Administraţia Prezidenţială: Legea include pentru prima dată diseminarea propagandei prin mijloace electronice. Cultul lui Nicolae Ceauşescu este interzis oficial în România. Legea vorbeşte explicit despre dizolvarea unor asociaţii sau partide extremiste, rasiste. Legea anterioară nu a avut aplicabilitate în plan juridic, nicio persoană nu a fost condamnată în baza acelei legi. citeste totul despre: extremism antisemitism nationalism masa rotunda adevarul live radu ioanid george maior

Citeste mai mult: adev.ro/nrxtwt

https://www.youtube.com/watch?v=GquBoqKpnx8